1. [DEX '09] DISIPARE, disipări, s. f. Acțiunea de a disipa și rezultatul ei. – V. disipa.
2. [MDA2] disipare sf [At: PROT.-POP., N. D. / Pl: ~pări / E: disipa] 1 (Frm) Disipație (1). 2 Producerea, cu scop determinat, a disipației (2) de energie în sisteme tehnice numite disipatoare de energie.
3. [DN] DISIPARE s.f. Acțiunea de a disipa; disipație. [< disipa].
4. [MDN '00] DISIPARE s. f. 1. acțiunea de a disipa; disipație. 2. (astr.) pierdere în spațiul cosmic a unora dintre particulele componente ale atmosferei unui corp ceresc. (< disipa)
5. [DEX '09] DISIPA, pers. 3 disipează, vb. I. Tranz. și refl. 1. (Tehn.) A risipi, a pierde energia sau a o elimina sub formă de căldură. 2. A face să dispară (sau a dispărea) prin împrăștiere (norii, ceața etc.). – Din fr. dissiper.
6. [MDA2] disipa [At: CALENDARIU (1774), 29/1 / V: (înv) ~pi / Pzi: ~pez / E: fr dissiper] 1 vt (Frm) A împrăștia. 2 vt (Frm) A cheltui nebunește. 3-4 vtr A-și pierde sau a face să-și piardă energia. 5-6 vtr A elimina sau a face să elimine un surplus de energie sub formă de căldură cedată unui corp sau mediului ambiant.
7. [MDA2] disipi v vz disipa
8. [DEX '98] DISIPA, pers. 3 disipează, vb. I. Tranz. și refl. (Tehn.) A risipi, a pierde energia sau a o elimina sub formă de căldură. – Din fr. dissiper.
9. [DN] DISIPA vb. I. tr. (Franțuzism) A împrăștia; a risipi, a cheltui nebunește. 2. refl., tr. A pierde sau a elimina energia sub formă de căldură cedată unui corp sau mediului ambiant. [< fr. dissiper].
10. [MDN '00] DISIPA vb. I. tr. 1. a împrăștia; a risipi, a cheltui nebunește. 2. (tehn.) a pierde, a elimina energia, sub formă de căldură, cedată unui corp sau mediului ambiant. II. refl. a se împrăștia. (< fr. dissiper)
11. [DOOM 3] disipa (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. disipez, 3 disipează; conj. prez. 1 sg. să disipez, 3 să disipeze
12. [DOOM 2] disipa (a ~) vb., ind. prez. 3 disipează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL