1. [DEX '09] DISCRIMINANT, -Ă, discriminanți, -te, adj., s. m. 1. Adj. (Rar) Discriminatoriu. 2. S. m. Expresie matematică formată din coeficienții unei ecuații de gradul doi. – Din fr. discriminant.
2. [MDA2] discriminant, ~ă [At: DEX / Pl: ~nți, ~e / E: fr discriminant] 1-4 a (Rar) Discriminatoriu (1-4). 5 sm Expresie matematică formată din coeficienții unei ecuații de gradul al doilea, a cărei valoare indică natura celor două rădăcini ale ecuației.
3. [DN] DISCRIMINANT, -Ă adj. (Mat.) Care face o separație între doi termeni. // s.m. Relație între coeficienții unei ecuații de gradul al doilea care indică dacă aceasta posedă două rădăcini distincte, o rădăcină dublă sau nu admite nici o rădăcină; realizant. [Cf. lat. discriminans, it. discriminante, fr. discriminant].
4. [MDN '00] DISCRIMINANT, -Ă I. adj. care separă, face deosebire. II. s. m. (mat.) expresie formată din coeficienții unei ecuații de gradul doi care servește a discuta natura rădăcinilor distincte ale ecuației; realizant. (< fr. discriminant)
5. [DOOM 3] discriminant2 s. m., pl. discriminanți
6. [DOOM 3] discriminant1 (rar) adj. m., pl. discriminanți; f. discriminantă, pl. discriminante
7. [DOOM 2] discriminant2 s. m., pl. discriminanți
8. [DOOM 2] discriminant1 (rar) adj. m., pl. discriminanți; f. discriminantă, pl. discriminante
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL