1. [MDA2] diminecioară [At: LB / V: (înv) ~nic~, demăn~, (reg) dem~, deminecior, deminic~ / Pl: ~re / E: dimineață + -ioară] 1-2 sf (Șhp) Dimineață (1) (frumoasă). 3 av (Șhp) Dimineață (24). 4 av (Îlav) (Cam) de ~ De când se face ziuă. 5 av (Urmat de adverbul „tare”) Foarte devreme. 6 av (Precedat de adverbul „mai”) Mai devreme.
2. [CADE] DIMINECIOARĂ (pl. -re) sf. dim. DIMINEAȚĂ: îl vedea pornind călare de ~ la cîmp (S.-ALD.).
3. [DLRLC] DIMINECIOARĂ s. f. Diminutiv al lui dimineață. Bătrînului îi rîdea sufletul cînd îl vedea pornind călare de diminecioară la cîmp. SANDU-ALDEA, U. P. 83. – Variantă: diminicioară s. f.
4. [DLRM] DIMINECIOARĂ s. f. Diminutiv al lui dimineață. [Var.: diminicioară s. f.]
5. [MDA2] demănecioară sf vz diminecioară
6. [MDA2] deminecioară sf, av vz diminecioară
7. [MDA2] deminecior av vz diminecioară
8. [MDA2] deminicioară av vz diminecioară
9. [MDA2] diminicioară sf vz diminecioară
10. [MDA2] dis-de-diminecioară av [At: PĂUN-PINCIO, P. 104 / V: des-de-diminici~ / E: dis- + de diminecioară] (Rar) Dis-de-dimineață.
11. [DLRLC] DES-DE-DIMINICIOARĂ adv. v. dis-de-diminecioară.
12. [DLRLC] DIMINICIOARĂ s. f. v. diminecioară.
13. [DLRLC] DIS-DE-DIMINECIOARĂ adv. (Și în forma des-de-diminicioară) Dis-de-dimineață. Eu des-de-diminicioară o luam de-a lungul pîrîului, după mlădițe de răchită. PĂUN-PINCIO, V. 104. – Variantă: des-de-diminicioară adv.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL