1. [DEX '09] DIFAMANT, -Ă, difamanți, -te, adj. (Livr.) Care defăimează, defăimător; compromițător pentru reputația cuiva. – Din fr. diffamant.
2. [MDA2] difamant, ~ă a [At: NEGULICI / Pl: ~nți, ~e / E: fr diffamant] (Înv) 1 Care defăimează Si: defăimător. 2 Compromițător pentru reputația cuiva.
3. [DEX '98] DIFAMANT, -Ă, difamanți, -te, adj. (Franțuzism) Care defăimează, defăimător; compromițător pentru reputația cuiva. – Din fr. diffamant.
4. [DLRLC] DIFAMANT, -Ă, difamanți, -te, adj. (Franțuzism) Care defaimă, compromițător pentru reputația cuiva.
5. [DN] DIFAMANT, -Ă adj. (Rar) Care defăimează; difamator; defăimător. [Pl. -nți, -nte. / < fr. diffamant].
6. [MDN '00] DIFAMANT, -Ă adj. care se defăimează; difamator. (< fr. diffamant)
7. [Scriban] * difamánt, -ă adj. (lat. diffámans, -ántis. V. defaĭm). Rar. Care defaĭmă; vorbe difamante.
8. [DOOM 3] difamant (livr.) adj. m., pl. difamanți; f. difamantă, pl. difamante
9. [DOOM 2] difamant (livr.) adj. m., pl. difamanți; f. difamantă, pl. difamante
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL