1. [MDA2] dician1 sn [At: COSTINESCU / V: ~cean / P: ~ci-an / Pl: ~iene / E: ns cf nadiceancă] (Reg) Căruță fără loitre și carâmbi, legată în fier, cu ajutorul căreia se transportă lemne.
2. [MDA2] dician2 sm [At: RESMERIȚĂ, D. / Pl: ~i / E: nct] (Dob) Dichiu2 (1).
3. [MDA2] dician3 s [At: LTR2 / P: ~ci-an / E: ger Dizyan] (Chm) Cian.
4. [Șăineanu, ed. VI] dician m. dichiu (în cântecele dobrogene; v. scaloian).
5. [MDA2] dicean sn vz dician1
6. [DAR] dician, dicieni, s.m. (reg.) intendent la mânăstire, iconom, casier, dichiu.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL