1. [DEX '09] DIAPOZITIV, diapozitive, s. n. Imagine fotografică pozitivă realizată pe un film sau pe o placă transparentă, care se utilizează în proiecții. [Pr.: di-a-] – Din fr. diapositive.
2. [MDA2] diapozitiv sn [At: L. ROM. 1953, nr. 2, 99 / P: di-a~ / Pl: ~e / E: fr diapositive] Imagine fotografică pozitivă, realizată pe un film sau o placă transparentă, care apoi este proiectată pe un ecran cu ajutorul diascopului.
3. [DEX '98] DIAPOZITIV, diapozitive, s. n. Imagine fotografică pozitivă realizată pe un film sau pe o placă transparentă, care este apoi proiectată pe un ecran, cu ajutorul diascopului. [Pr.: di-a-] – Din fr. diapositive.
4. [DLRLC] DIAPOZITIV, diapozitive, s. n. Copie fotografică pozitivă făcută pe un material transparent (în special pe sticlă) și servind la proiectarea imaginilor, cu ajutorul aparatului de proiecție. – Pronunțat: di-a-.
5. [DN] DIAPOZITIV s.n. Copie fotografică pozitivă făcută pe sticlă sau pe alt material transparent și servind la proiectarea imaginilor cu ajutorul diascopului. [< fr. diapositive].
6. [MDN '00] DIAPOZITIV s. n. imagine fotogenică înregistrată pe peliculă reversibilă, colorată sau alb-negru, într-o ramă, care poate fi observată prin proiectare pe un ecran sau prin privire directă într-o vizioneză. (< fr. diapositive)
7. [DOOM 3] diapozitiv (desp. di-a-) s. n., pl. diapozitive
8. [DOOM 2] diapozitiv (di-a-) s. n., pl. diapozitive
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL