1. [DEX '09] DEZROBITOR, -OARE, dezrobitori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care dezrobește. – Dezrobi + suf. -tor.
2. [MDA2] dezrobitor, ~oare a, smf [At: ANGHEL, PR. 8 / Pl: ~i, ~oare / E: dezrobi + -tor] 1-2 (Persoană) care eliberează.
3. [DLRLC] DEZROBITOR, -OARE, dezrobitori, -oare, adj. Care dezrobește (de o oprimare politică sau socială). Un grup de sculptori lucrează la ornamentarea arcului de triumf cu basoreliefuri înfățișînd glorioasele fapte de arme ale ostașilor sovietici dezrobitori. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 25, 1/6.
4. [DOOM 3] dezrobitor adj. m., pl. dezrobitori; f. sg. și pl. dezrobitoare
5. [DOOM 2] dezrobitor adj. m., pl. dezrobitori; f. sg. și pl. dezrobitoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL