Definiție și ce înseamnă dezmoștenire

1. [DEX '09] DEZMOȘTENIRE, dezmoșteniri, s. f. Acțiunea de a dezmoșteni și rezultatul ei. – V. dezmoșteni.

2. [MDA2] dezmoștenire sf [At: POLIZU / S și: desm~ / Pl: ~ri / E: dezmoșteni] 1 Înlăturare a cuiva (prin testament) de la o moștenire (1). 2 Stare a celui dezmoștenit (1).

3. [DLRLC] DEZMOȘTENIRE, dezmoșteniri, s. f. Acțiunea de a dezmoșteni și rezultatul ei; înlăturare de la o moștenire. ♦ Fig. Nenorocire, răstriște. Tot ce-aș vrea ca mîngîiere într-a mea dezmoștenire E să mi se țină-n seamă că am plîns ș-am suferit. MACEDONSKI, O. I 11.

4. [DEX '09] DEZMOȘTENI, dezmoștenesc, vb. IV. Tranz. A lipsi pe cineva de dreptul de moștenire, a înlătura pe cineva de la o moștenire. ♦ Fig. A priva pe cineva de un drept al său; a frustra. – Pref. dez- + moșteni (după fr. déshériter).

5. [MDA2] dezmoșteni vt [At: LB / S și: desm~ / Pzi: ~nesc / E: dez- + moșteni] (C.i. oameni) A lipsi de dreptul de moștenire (1), înlăturând din testament.

6. [CADE] DESMOȘTENI, DEZ- (-enesc) vb. tr. A scoate pe cineva din moștenire, a-l lipsi de moștenire.

7. [DEX '98] DEZMOȘTENI, dezmoștenesc, vb. IV. Tranz. A lipsi pe cineva de dreptul de moștenire, a înlătura pe cineva de la o moștenire. ♦ Fig. A priva pe cineva de un drept al său; a frustra. – Dez- + moșteni (după fr. déshériter).

8. [DLRLC] DEZMOȘTENI, dezmoștenesc, vb. IV. Tranz. A lipsi (pe cineva) de dreptul de moștenire, a înlătura de la moștenire. Te dezmoștenesc... adause preoteasa Raveica. Te dezmoștenesc pe vecii vecilor... Nu ți se cade să stăpînești ogoarele. CAMILAR, N. I 339. S-o dezmoștenesc? Și ce să fac eu cu averea asta moartă? CAMIL PETRESCU, T. I 163. Nu mi-i face niciodată să dezmoștenesc pe fiul meu. NEGRUZZI, S. III 158.

9. [Șăineanu, ed. VI] desmoștenì v. a lipsi pe cineva de o moștenire.

10. [Scriban] desmoștenésc V. dezm-.

11. [Scriban] dezmoștenésc v. tr. (d. a moșteni, după fr. déshériter orĭ lat. exheredare). Exclud din moștenire. Fig. Urgisesc, persecut.

12. [DOOM 3] dezmoștenire s. f., g.-d. art. dezmoștenirii; pl. dezmoșteniri

13. [DOOM 2] dezmoștenire s. f., g.-d. art. dezmoștenirii; pl. dezmoșteniri

14. [DOOM 3] dezmoșteni (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dezmoștenesc, 3 sg. dezmoștenește, imperf. 1 dezmoșteneam; conj. prez. 1 sg. să dezmoștenesc, 3 să dezmoștenească

15. [DOOM 2] dezmoșteni (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dezmoștenesc, imperf. 3 sg. dezmoștenea; conj. prez. 3 să dezmoștenească

16. [MDO] dezmoșteni

17. [IVO-III] desmoștenesc, -neam 1 imp.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro