1. [DEX '09] DEZECHILIBRU s. n. Lipsă de echilibru. ♦ Fig. Tulburare mintală; lipsă de judecată clară. – Din fr. déséquilibre.
2. [MDA2] dezechilibru sn [At: DN2 / Pl: ~re / E: fr déséquilibre] 1-3 Dezechilibrare (1-3).
3. [DLRLC] DEZECHILIBRU s. n. 1. Lipsă de echilibru. Haosul și dezechilibrul care se manifestau [după primul război mondial] în economia națională erau rezultatul crizei economice postbelice. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 368, 2/1. 2. Fig. Tulburare mintală; lipsă de judecată clară. Toate aceste caractere de neliniște, dezechilibru sufletesc, nesiguranță, vag, spiritualizare a imaginilor, simbolizare etc. – ce alta sînt decît semnele tipice ale romantismului? GHEREA, ST. CR. III 372.
4. [DN] DEZECHILIBRU s.n. 1. Lipsă de echilibru. 2. (Fig.) Tulburare mintală; pierdere a judecății. [Pl. -re. / < fr. déséquilibre].
5. [MDN '00] DEZECHILIBRU s. n. 1. lipsă de echilibru. 2. (fig.) tulburare mintală; pierdere a judecății. (< fr. déséquilibre)
6. [DOOM 3] !dezechilibru (desp. de-ze-, -li-bru/dez-e-) s. n., art. dezechilibrul; pl. dezechilibre
7. [DOOM 2] !dezechilibru (de-ze-, -li-bru/dez-e-) s. n., art. dezechilibrul
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL