1. [DEX '09] DEZECHILIBRAT, -Ă, dezechilibrați, -te, adj. 1. Care și-a pierdut echilibrul, care nu mai are echilibru. ♦ Fig. (Despre oameni) Care și-a pierdut judecata clară; tulburat (mintal). 2. Care este lipsit de proporție justă între diversele elemente componente. – V. dezechilibra. Cf. fr. déséquilibré.
2. [MDA2] dezechilibrat, ~ă a [At: DEX / Pl: ~ați, ~e / E: dezechilibra cf fr déséquilibré] 1 Care și-a pierdut echilibrul. 2 (Fig; d. oameni) Care și-a pierdut judecata clară. 3 Care este lipsit de proporție justă între diversele elemente componente.
3. [DLRLC] DEZECHILIBRAT, -Ă, dezechilibrați, -te, adj. 1. Care și-a pierdut echilibrul. 2. (Despre bugetul unui stat sau al unei persoane) Lipsit de proporție justă între venituri și cheltuieli, cheltuielile întrecînd veniturile; deficitar. 3. Fig. (Despre om și, p. ext., despre sufletul omului) Care și-a pierdut judecata clară; tulburat (mintal), dezorientat.
4. [MDN '00] DEZECHILIBRAT, -Ă adj. care și-a pierdut echilibrul; (fig.) care și-a pierdut judecata. (după fr. déséquilibré)
5. [Scriban] * dezechilibrát, -ă adj. (fr. déséquilibré). Fără echilibru mental, nebun.
6. [DEX '09] DEZECHILIBRA, dezechilibrez, vb. I. 1. Refl. și tranz. A-și pierde sau a face să-și piardă echilibrul. ♦ Fig. A-și pierde sau a face să-și piardă judecata clară. 2. Tranz. și refl. A face să nu existe sau a nu exista echilibru (între cheltuieli și venituri, între diverse ramuri economice etc.). – Din fr. déséquilibrer.
7. [MDA2] dezechilibra vtr [At: DN2 / Pzi: ~rez / E: fr déséquilibrer] 1-2 A-și pierde (sau a face să-și piardă) echilibrul. 3-4 (Fig) A-și pierde (sau a face să-și piardă) judecata clară. 5-6 A face să nu existe (sau a nu exista) echilibru între cheltuieli și venituri, între diverse ramuri economice etc.
8. [DLRLC] DEZECHILIBRA, dezechilibrez, vb. I. 1. Refl. A-și pierde echilibrul. 2. Tranz. (Cu privire la bugetul unui stat sau al unei persoane sau, mai rar, cu privire la o vistierie) A face să nu mai existe o proporție justă între venituri și cheltuieli, cheltuielile ajungînd să întreacă veniturile. Neplata tributului, care fusese sporit cu încă 30000 de galbeni, a dezechilibrat haznaua împărăției tocmai în momentul cînd turcii aveau mai mare nevoie de bani pentru războiul început cu Austria. IST. R.P.R. 171. Își va dezechilibra ireparabil rămășițele bugetului. C. PETRESCU, C. V. 61. 3. Refl. Fig. A pierde judecata dreaptă.
9. [DN] DEZECHILIBRA vb. I. 1. refl. A-și pierde echilibrul. 2. refl. (Fig.) A-și pierde rațiunea, judecata. 3. tr. A face ca într-un buget cheltuielile să întreacă veniturile, a face un buget deficitar. [Cf. fr. déséquilibrer].
10. [MDN '00] DEZECHILIBRA vb. I. refl. 1. a-și pierde echilibrul. 2. (fig.) a-și pierde rațiunea, judecata. II. tr. a face ca într-un buget cheltuielile să întreacă veniturile. (< fr. déséquilibrer)
11. [Scriban] * dezechilibréz v. tr. (fr. déséquilibrer). Fac să-și peardă echilibru (propriŭ și fig.).
12. [DOOM 3] dezechilibra (a ~) (desp. de-ze-, -li-bra/dez-e-) vb., ind. prez. 1 sg. dezechilibrez, 3 dezechilibrează; conj. prez. 1 sg. să dezechilibrez, 3 să dezechilibreze
13. [DOOM 2] !dezechilibra (a ~) (de-ze-, -li-bra/dez-e-) vb., ind. prez. 3 dezechilibrează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL