1. [DEX '09] DEZAVANTAJA, dezavantajez, vb. I. Tranz. A crea cuiva un dezavantaj, a pune pe cineva pe nedrept într-o situație defavorabilă, de inferioritate (în raport cu altcineva). – Din fr. désavantager.
2. [MDA2] dezavantaja vt [At: CADE / Pzi: ~jez / E: fr désavantager] 1 A crea un dezavantaj (2), punând (pe cineva) într-o situație defavorabilă Si: dezavantajat1 (1). 2 (D. haine) A scoate în evidență anumite defecte fizice.
3. [DLRLC] DEZAVANTAJA, dezavantajez, vb. I. Tranz. A nu favoriza, a păgubi (pe cineva); a pune (pe cineva) într-o situație de inferioritate.
4. [DN] DEZAVANTAJA vb. I. tr. A pune în inferioritate; a lipsi pe cineva de un avantaj. [P.i. 3,6 -jează, ger. -jînd. / cf. fr. désavantager].
5. [MDN '00] DEZAVANTAJA[1] vb. tr. a pune în inferioritate; a lipsi pe cineva de un avantaj; a prejudicia. (< fr. désavantager)
6. [CADE] * DESAVANTAJA, DEZ- (-jez) vb. tr. A aduce neajuns, a păgubi, a lua folosul cuiva [fr.].
7. [Scriban] * dezavantajéz v. tr. (fr. désavantager). Fac să fie inferior, fac să peardă: concurența luĭ mă dezavantajează.
8. [DOOM 3] dezavantaja (a ~) (desp. de-za-/dez-a-) vb., ind. prez. 1 sg. dezavantajez, 3 dezavantajează, 1 pl. dezavantajăm; conj. prez. 1 sg. să dezavantajez, 3 să dezavantajeze; ger. dezavantajând
9. [DOOM 2] !dezavantaja (a ~) (de-za-/dez-a-) vb., ind. prez. 3 dezavantajează, 1 pl. dezavantajăm; conj. prez. 3 să dezavantajeze; ger. dezavantajând
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL