1. [MDA2] desucire sf [At: POLIZU / Pl: ~ri / E: desuci] (Înv) Dezrăsucire.
2. [MDA2] dessucit, ~ă a vz desucit
3. [MDA2] desuci vtr [At: LB / Pzi: ~cesc / E: de(s)- + suci] (Înv) 1-2 A face să nu mai fie (sau a nu mai fi) răsucit Si: (îvp) dezrăsucit.
4. [MDA2] desucit, ~ă a [At: PONTBRIANT, D. / S și: (înv) dess~ / Pl: ~iți, ~e / E: desuci] 1 (Înv) Dezrăsucit. 2 (Mun) Dezdoit. 3 (Mun) Deșirat2 (2).
5. [CADE] DESUCI = DESSUCI.
6. [Scriban] dessucésc orĭ desucésc v. tr. (d. sucesc cu prefixu des-). Sucesc înapoĭ, fac cum era în ainte de a se fi sucit.
7. [DOOM 3] desuci (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. desucesc, 3 sg. desucește, imperf. 1 desuceam; conj. prez. 1 sg. să desucesc, 3 să desucească
8. [DOOM 2] desuci (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. desucesc, imperf. 3 sg. desucea; conj. prez. 3 să desucească
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL