1. [MDA2] desțepeni vtr [At: LB / Pzi: ~nesc / E: des- + (în)țepeni] (Rar) 1-2 A face să iasă (sau a ieși) dintr-o poziție neclintită.[1]
2. [CADE] DESȚEPENI (-nesc) vb. tr. A scoate din înțepeneală, a slăbi rezistența unui lucru înțepenit [înțepeni].
3. [DLRLC] DESȚEPENI, desțepenesc, vb. IV. Refl. (Despre corp sau mușchi, p. ext. despre ființe) A nu mai fi țeapăn, a-și recăpăta elasticitatea. ♦ Tranz. A face să nu mai fie înțepenit. Mă mișc ca să-mi desțepenesc picioarele.
4. [DLRM] DESȚEPENI, desțepenesc, vb. IV. Refl. (Despre corp sau mușchi, p. ext. despre ființe) A nu mai fi țeapăn sau înțepenit; a-și recăpăta elasticitatea. – Din des1- + [în]țepeni.
5. [Scriban] desțepenésc v. tr. Fac să nu maĭ fie țeapăn. V. refl. Mă mișc ca să-mĭ despețenesc trupu, c’am înțepenit stînd loculuĭ.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL