1. [MDA2] desprejurat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: desprejura] (Buc) Desprejurare.
2. [MDA2] desprejurat2, ~ă a [At: DL / Pl: ~ați, ~e / E: desprejura] (Buc; d. oameni) Care este descins de brâu, cingătoare etc.
3. [DLRLC] DESPREJURAT, -Ă, desprejurați, -te, adj. (Mold., rar) Descins (de brîu, de cingătoare, de fustă, de catrință). Au venit oameni la dînsa în pețite și au aflat-o desprejurată. SBIERA, P. 220.
4. [MDA2] desprejura vt [At: TDRG / Pzi: ~rez / E: des- + (îm)prejura] (Buc; c.i. obiecte de îmbrăcăminte legate împrejurul taliei) A desface.
5. [DLRLC] DESPREJURA, desprejurez, vb. I. Tranz. (Mold., rar, cu privire la obiecte de îmbrăcăminte care se leagă la cingătoare) A dezlega, a desprinde, a înlătura (de pe corp).
6. [DLRM] DESPREJURA, desprejurez, vb. I. Tranz. (Reg.) A dezlega, a descinge (brîul, cingătoarea etc.). – Din des1- + [îm]prejura.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL