1. [DEX '09] DESPĂRȚENIE, despărțenii, s. f. (Înv.) Despărțire (2), divorț. – Despărți + suf. -enie.
2. [MDA2] despărțenie sf [At: (a. 1675) GCR I, 218/7 / V: (îrg) dispărțănie, (reg) ~țan~, dispărțanie, dis~ / Pl: ~ii / E: despărți + -enie] 1-5 Despărțire (1-4,6). 6 (Mat) Împărțire. 7 Clasificare. 8-9 Despărțire (16-17). 10 (Fig) Învrăjbire. 11 Bifurcare. 12 Despicare. 13-14 Despărțire (21-22). 15 Desfacere. 16 Rupere. 17 Despărțire (25). 18 Deosebire. 19-28 Despărțire (27-36). 29 Divorț. 30-40 Despărțire (38-48). 41 (Înv; pex) Parte. 42 (Îvr) Subdiviziune. 43-50 Despărțire (52-59). 51 (Înv) Distanță.
3. [CADE] DESPĂRȚENIE sf. 1 Despărțire: momentul despărțeniei de părinți era solemn pentru mireasă (I.-GH.) ¶ 2 Desfacerea căsătoriei, divorț: carte de ~; o asemenea lume... unde se închiagă logodne și se urzesc despărțenii (GN.) [d e s p ă r ț i].
4. [DLRLC] DESPĂRȚENIE, despărțenii, s. f. (Popular) Desfacere a unei căsătorii; despărțire (2), divorț. Ca să-și înduplece soțul părăsit să consimtă la despărțenie, îi dăruise două moșii. M. I. CARAGIALE, C. 129.
5. [Șăineanu, ed. VI] despărțenie f. desfacerea căsătoriei, divorț.
6. [Scriban] despărțeníe f. Separațiune, divorț.
7. [MDA2] despărțanie sf vz despărțenie
8. [MDA2] dispărțanie sf vz despărțenie
9. [MDA2] dispărțănie sf vz despărțenie
10. [MDA2] dispărțenie sf vz despărțenie
11. [DOOM 3] despărțenie (înv., reg.) (desp. -ni-e) s. f., art. despărțenia (desp. -ni-a), g.-d. art. despărțeniei; pl. despărțenii, art. despărțeniile (desp. -ni-i-)
12. [DOOM 2] despărțenie (înv.) (-ni-e) s. f., art. despărțenia (-ni-a), g.-d. art. despărțeniei; pl. despărțenii, art. despărțeniile (-ni-i-)
13. [DRAM 2021] despărțénie, despărțenii, s.f. (reg.; înv.) 1. Despărțire. 2. Desfacere. 3. Rupere. 4. Divorț; despărțaștină. – Din despărți + suf. -enie (MDA).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL