1. [CADE] DESMIERDĂTOR adj. verb. DESMIERDA. Care desmiardă; desfătător: o trecea un fior ~, un fel de beție, care o seca de puteri (SLV.); au ajuns la o poiană verde și desmierdătoare (ISP.).
2. [Șăineanu, ed. VI] desmierdător a. care desmeardă, mângăios: muzică desmierdătoare.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL