1. [DEX '09] DESLUȘITOR, -OARE, deslușitori, -oare, adj. (Înv.) Care lămurește, care explică. – Desluși + suf. -tor.
2. [MDA2] deslușitor, ~oare smf, a [At: POENARU, Î. VIII/8 / V: (îvr) dăs~, dos~, ~sclu~, doslo~ / Pl: ~i, ~oare / E: desluși + -tor] (Persoană) care clarifică.
3. [MDA2] dosloșitor, ~oare a vz deslușitor[1]
4. [DOOM 3] deslușitor (înv.) adj. m., pl. deslușitori; f. sg. și pl. deslușitoare
5. [DOOM 2] deslușitor (înv.) adj. m., pl. deslușitori; f. sg. și pl. deslușitoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL