1. [DEX '09] DESENA, desenez, vb. I. 1. Tranz. A executa un desen (1). 2. Refl. A apărea, a ieși în evidență; a se profila, a se contura. 3. Tranz. Fig. (Rar) A schița, a contura o problemă, o chestiune. [Var.: desemna, (înv.) desina vb. I] – Din fr. dessiner.
2. [MDA2] desena [At: NEGRUZZI, S. 246 / V: ~emna, ~sina / Pzi: ~nez / E: fr dessiner cf desen] 1-6 vt A face un desen (1, 4-5, 8-9,11). 7-8 vtr A (se) contura în fața privirii. 9 vt (Fig; rar) A schița o problemă, o chestiune.
3. [CADE] * DESENA, ‼ * DESINA, ⦿ DESEMNA (-nez) I. vb. tr. 1 A face un desen. a înfățișa cu trăsături forma unui obiect; a venit la mine cu o foaie de hîrtie și m’a întrebat dacă știu să desenez (VLAH.) ¶ 2 A face să reiasă formele trupului: își puse un frac care-i desina o talie cu adevărat elegantă (ALECS.). II. vb. refl. A se înfățișa, a se arăta, a apărea mai deslușit: pulpa se desina delicată pe fundul aurui al luminii (D.-ZAMF.) [fr. dessiner].
4. [DLRLC] DESENA, desenez, vb. I. 1. Tranz. A face un desen cu mîna liberă sau cu ajutorul instrumentelor. Desenează un copac. ◊ Fig. [Norii] desenează pe cer hărțile unor continente necunoscute. BOGZA, C. O. 53. ◊ Absol. Surîse, încetînd să deseneze și punînd creionul colorat alături. C. PETRESCU, C. V. 149. 2. Refl. (Despre conturul unui obiect) A apărea, a ieși în evidență; a se profila, a se contura. Munții se desenează în zare. ▭ Asprimea voluntară a feței era îndulcită de catifelarea umedă a ochilor și de buzele cărnoase, roșii și desenate voluptos. C. PETRESCU, Î. I 13. 3. (Neobișnuit, cu privire la o problemă, o chestiune) A schița, a contura. (Atestat în forma desemna) Chestiunea abia este desemnată; acesta este primul ei cuvînt. ODOBESCU, S. III 408. – Variante: desemna, (învechit) desina (NEGRUZZI, S. II 246) vb. I.
5. [DN] DESENA vb. I. 1. tr. A face un desen. 2. refl. A apărea, a se ivi, a se contura, a se profila. [Cf. fr. dessiner].
6. [MDN '00] DESENA vb. I. tr. a face un desen. II. refl. a apărea, a se contura, a se profila. (< fr. dessiner)
7. [Șăineanu, ed. VI] desenà v. 1. a reprezenta cu ajutorul desenului: a desena un cap; 2. a face să reiasă formele; o haină ce desenează bine talia; 3. a ști desenul; 4. a apare deslușit: din depărtare se desenează munții.
8. [DEX '09] DESEMNA2 vb. I v. desena.
9. [DEX '09] DESINA vb. I v. desena.
10. [MDA2] desemna1 vt vz desena
11. [MDA2] desina v vz desena
12. [CADE] DELINEAVIT, prescurtat Delt. (lat.) = A desenat. Termen pus în josul reproducerilor de gravuri ori desenuri: Delt. Costin Petrescu.
13. [CADE] ⦿ DESEMNA1 👉 DESENA.
14. [CADE] * DESINA = DESENA.
15. [CADE] PINXIT, presc. Pinxt. (lat.) = A desenat. Se pune sub reproduceri de tablouri alături de autor: Pinxt. Aman.
16. [DOOM 3] desena (a ~) (a executa un desen) vb., ind. prez. 1 sg. desenez, 3 desenează; conj. prez. 1 sg. să desenez, 3 să deseneze
17. [DOOM 2] desena (a ~) (a executa un desen) vb., ind. prez. 3 desenează
18. [MDO] desena («a face un desen»)
19. [IVO-III] desenez (fac un desen).
20. [Argou] desena, desenez v. t. a denunța.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL