1. [DEX '09] DESCRUCIȘARE, descrucișări, s. f. Acțiunea de a descrucișa și rezultatul ei. – V. descrucișa.
2. [MDA2] descrucișare sf [At: ZIARELE / Pl: ~șări / E: descrucișa] 1 Desfacere dintr-o încrucișare Si: descrucișat1 (1). 2 (Îvp) Scoatere a armelor de la brâu Si: descrucișat1 (2). 3 (Fig) Începere a lucrului Si: descrucișat1 (3).
3. [DLRLC] DESCRUCIȘARE, descrucișări, s. f. Faptul de a descrucișa (obiecte așezate cruciș). Nicola, ușurel, a ajuns cel dintîi în vîrf, la rîndunică, pentru descrucișarea vergelor. BART, E. 273.
4. [DEX '09] DESCRUCIȘA, descrucișez, vb. I. Tranz. (Rar) A face să nu mai fie așezat cruciș. – Pref. des- + [în]crucișa.
5. [MDA2] descrucișa vt [At: MAT. FOLK. 7 / Pzi: ~șez / E: des- + (în)crucișa] 1 (Rar) A face să nu mai fie așezat cruciș Si: a descruci. 2 (Îvp; d. arme) A scoate armele de la brâu Cf încrucișa.
6. [CADE] DESCRUCIȘA (-ișez) vb. tr. A desface ce e încrucișat: ~ brațele [încrucișa].
7. [DEX '98] DESCRUCIȘA, descrucișez, vb. I. Tranz. (Rar) A face să nu mai fie așezat cruciș. – Des1 + [în]crucișa.
8. [DLRLC] DESCRUCIȘA, descrucișez, vb. I. Tranz. (Rar) A desface două obiecte așezate cruciș, a le depărta unul de altul. Pentru a descrucișa zburătorii!... sus gabierii!... și marinarii se aruncară pe scările de frînghie. BART, S. M. 51.
9. [DOOM 3] descrucișare (rar) s. f., g.-d. art. descrucișării; pl. descrucișări
10. [DOOM 2] descrucișare s. f., g.-d. art. descrucișării; pl. descrucișări
11. [DOOM 3] descrucișa (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. descrucișez, 3 descrucișează, 1 pl. descrucișăm; conj. prez. 1 sg. să descrucișez, 3 să descrucișeze; ger. descrucișând
12. [DOOM 2] descrucișa (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 descrucișează, 1 pl. descrucișăm; conj. prez. 3 să descrucișeze; ger. descrucișând
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL