1. [MDA2] descătărămat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: descătărăma] 1-2 Descătărămare (1-2).
2. [MDA2] descătărămat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: descătărăma] 1 (D. haine, încălțăminte) Desprins din catarame. 2 (D. oameni) Care și-a scos hainele încheiate cu catarame. 3 (Pex; d. oameni) Care s-a făcut comod.
3. [DEX '09] DESCĂTĂRĂMA, descătărămez, vb. I. Tranz. A desprinde din catarame. ♦ Refl. (Rar) A-și scoate hainele (încheiate cu catarame). – Pref. des- + [în]catarama.
4. [MDA2] descătărăma [At: SCRIBAN, D. / V: ~cotroma / Pzi: ~mez / E: des- + cataramă] 1 vt A desprinde din catarame. 2 vr (Rar) A-și scoate hainele încheiate cu catarame.
5. [MDA2] descotroma v vz descătărăma
6. [CADE] DESCĂTĂRĂMA (-ămez) vb. tr. A desface, a desprinde catarama [încătărăma].
7. [DEX '98] DESCĂTĂRĂMA, descătărămez, vb. I. Tranz. A desprinde din catarame. ♦ Refl. (Rar) A-și scoate hainele (încheiate cu catarame). – Des1- + cataramă.
8. [DLRLC] DESCĂTĂRĂMA, descătărămez, vb. I. Tranz. A desprinde din catarame. Flăcăul descălecă și descătărămă zgarda lui Lupu. SADOVEANU, B. 223. Ologul... și-a descătărămat piciorul de lemn și l-a așezat alături. C. PETRESCU, C. V. 28. ♦ Refl. (Rar, despre persoane) A-și scoate hainele (încheiate cu catarame). Comisul Manole se descătărămă de vechituri, trăgînd pe dînsul straie curate. SADOVEANU, F. J. 223.
9. [Scriban] descătărăméz v. tr. (d. cataramă). Desprind din catarame.
10. [DOOM 3] descătărăma (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. descătărămez, 3 descătărămează; conj. prez. 1 sg. să descătărămez, 3 să descătărămeze
11. [DOOM 2] descătărăma (a ~) vb., ind. prez. 3 descătărămează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL