1. [CADE] ‡ DESCĂLECĂTURĂ (pl. -turi) sf. Descălecare, colonizare, întemeiere (a unei țări): cu sutele de mii de case muta și le împărția locuri și zicea ~ nouă (M.-COST.) [descăleca].
2. [Scriban] descălicătúră f. pl. ĭ. Acțiunea saŭ modu de a descălica. Timpu cînd s’a descălicat. – Vest. descălec-.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL