1. [CADE] DESBRĂCA, DEZ- (-brac) vb. tr. și refl. 1 A (-și) scoate îmbrăcămintea ¶ 2 F A (se) despuia; a jefui: cela ce va tîmpina pre neștine în drum noaptea și-l va dezbrăca... să-l spîndzure (PRV.-LP.) [îmbrăca].
2. [Șăineanu, ed. VI] desbrăcà v. 1. a lepăda hainele; 2. fig. a despuia: a se desbrăca de rușine. [V. îmbrăcà].
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL