1. [MDA2] desărcinat, ~ă a [At: DA ms / S și: (înv) dessă~ / Pl: ~ați, ~e / E: desărcina] (Fig) Eliberat de o îndatorire, o misiune, o funcție.
2. [DEX '09] DESĂRCINA, desărcinez, vb. I. Tranz. A elibera pe cineva de o îndatorire, de o misiune, dintr-o funcție. – Pref. de- + [în]sărcina (după fr. déchanger).
3. [MDA2] desărcina [At: (a. 1849) URICARIUL XIII, 378 / S și: (înv) dessă~ / Pzi: ~nez / E: des- + (în)sărcina cf fr decharger] (Rar) 1 vt A lua cuiva (o parte din) sarcina (din spinare). 2-3 vtr (Fig) A (se) elibera de o îndatorire, de o misiune, dintr-o funcție.
4. [CADE] DESĂRCINA (-inez, -sarcin) vb. tr. A lua însărcinarea [însărcina].
5. [DEX '98] DESĂRCINA, desărcinez, vb. I. Tranz. A elibera pe cineva de o îndatorire, de o misiune, dintr-o funcție. – Des1- + [în]sărcina (după fr. décharger).
6. [DLRLC] DESĂRCINA, desărcinez, vb. I. Tranz. A elibera (pe cineva) de o sarcină, de o îndatorire, de o obligație, de o funcție. X a fost desărcinat din funcția de director.
7. [DN] DESĂRCINA vb. I. tr. A lua cuiva o sarcină, o funcție, a elibera (pe cineva) de o însărcinare etc. [< însărcina, după fr. décharger].
8. [MDN '00] DESĂRCINA vb. tr. a elibera (pe cineva) de o însărcinare, de o funcție etc. (după fr. décharger)
9. [Scriban] desărcinéz V. dessărcinez.
10. [Scriban] *dessărcinéz orĭ desărcinéz v. tr. (după a însărcina). Iaŭ cuĭva o însărcinare, dată, descarc de o funcțiune, exonerez.
11. [DOOM 3] desărcina (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. desărcinez, 3 desărcinează; conj. prez. 1 sg. să desărcinez, 3 să desărcineze
12. [DOOM 2] desărcina (a ~) vb., ind. prez. 3 desărcinează
13. [MDO] desărcina
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL