1. [MDA2] dervelire sf vz dârvălire
2. [MDA2] dărvălire sf vz dârvălire
3. [MDA2] dărvărire sf vz dârvălire
4. [MDA2] dâlvărire sf vz dârvălire
5. [MDA2] dârvălire sf [At: POLIZU / V: (reg) dărvăli~, dăr~, dâlv~, ~ări~, der~, derveli~, dreveli~ / Pl: ~ri / E: dârvăli] (Înv) 1 Murdărire a hainelor la lucru Si: (înv) dârmolire (1), dârmolit1 (1), dârvăleală (1), dârvălit1 (1). 2 Scoatere a hainelor din folosință prin prea multă purtare Si: (înv) dârmolire (2), dârmolit1 (2), dârvăleală (2), dârvălit1 (2). 3 (Reg) Supunere a oamenilor sau animalelor la muncă foarte grea Si: (înv) dârmolire (3), dârmolit1 (3), dârvăleală (3), dârvălit1 (3). 4 (Reg) Supraveghere a executării unei munci grele Si: (înv) dârmolire (4), dârmolit1 (4), dârvăleală (4), dârvălit1 (4). 5 (Pex) Dresare pentru muncă Si: (înv) dârmolire (5), dârmolit1 (5), dârvăleală (5), dârvălit1 (5). 6 (Reg) Certare a cuiva foarte rău Si: (înv) dârmolire (6), dârmolit1 (6), dârvăleală (6), dârvălit1 (6). 7 (Reg) Blestemare, dând celui rău Si: (înv) dârmolire (7), dârmolit1 (7), dârvăleală (7), dârvălit1 (7). 8 (Reg) Bătătorire a pământului Si: (înv) dârmolire (8), dârmolit1 (8), dârvăleală (8), dârvălit1 (8). 9 (Reg) Facere una cu pământul Si: (înv) dârmolire (9), dârmolit1 (9), dârvăleală (9), dârvălit1 (9).
6. [MDA2] dârvărire sf vz dârvălire
7. [MDA2] dervărire sf vz dârvălire
8. [MDA2] drevelire sf vz dârvălire
9. [Scriban] dervelésc v. tr. (d. dîrvală saŭ var. din terfelesc și berghelesc. Cp. și cu ung. durválni, a se deteriora). Est. Stric, urîțesc: mi s’aŭ dervelit mînile curățind la nucĭ. V. drevelesc.
10. [DAR] derveli, dervelesc, vb. IV (reg.) a strica, a deforma.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL