1. [DEX '09] DEPUNĂTOR, -OARE, depunători, -oare, s. m. și f. Persoană care depune pentru păstrare o sumă de bani, hârtii de valoare etc. – Depune + suf. -ător.
2. [MDA2] depunător, ~oare smf [At: BARCIANU / V: (înv) ~puit~ / Pl: ~i, ~oare / E: depune + -ător] Persoană care depune spre păstrare o sumă de bani, hârtii de valoare etc.
3. [CADE] DEPUNĂTOR sm. Cel ce depune.
4. [DEX '98] DEPUNĂTOR, -OARE, depunători, -oare, s. m. și f. Persoană care depune spre păstrare o sumă de bani, hârtii de valoare etc. – Depune + suf. -ător.
5. [DLRLC] DEPUNĂTOR, -OARE, depunători, -oare, s. m. și. f. Persoană care depune spre păstrare (de obicei la o instituție bancară) o sumă de bani, hîrtii de valoare, lucruri de preț etc.; deponent.
6. [DN] DEPUNĂTOR, -OARE s.m. și f. Persoană care depune (bani) spre păstrare. [< depune + -(ă)tor].
7. [MDN '00] DEPUNĂTOR, -OARE s. m. f. deponent2, depozant (2). (< depune + -/ă/tor)
8. [Șăineanu, ed. VI] depunător m. cel ce depune.
9. [MDA2] depuitor, ~oare a vz depunător
10. [DOOM 3] depunător s. m., pl. depunători
11. [DOOM 2] depunător s. m., pl. depunători
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL