Definiție și ce înseamnă depreună

1. [DEX '09] DEPREUNĂ adv. Împreună. – De4 + pre + una.

2. [MDA2] depreună av [At: COD. VOR. 64/2-3 / V: (înv) ~priu~, ~ură / E: de4 + pre + una] 1 Împreună. 2 (Rar) În general. 3 În întregime. 4 În același timp. 5 Precum (și).

3. [CADE] ‡ DEPREUNĂ adv. Împreună, dimpreună [d e – pre – ună].

4. [Scriban] depreúnă V. împreună.

5. [MDA2] depreură av vz depreună

6. [MDA2] depriună av vz depreună

7. [MDA2] împreună [At: PSALT. SCH. 3 / V: (înv) ~ură[1] / E: în- + preună] 1 av La un loc. 2 av (Îe; rar) A fi – cu cineva A săvârși un act sexual. 3 av (Îae) A trăi în concubinaj. 4 a (Înv; îc) ~-formă Aceeași formă. 5 a (Înv; îc) ~-locuitor(iu) Conlocuitor. 6 av (Înv; îc) ~-lucra A conlucra. 7-8 a, smf (Înv; îc) ~-lucrător Colaborator (1-2). 9 a (Înv; îc) ~-lucrare Conlucrare. 10 av (Înv; îc) ~-sunătoare Consonantă. 11 a (Înv; îc) ~-vre(a)me Contemporaneitate. 12-13 av (Înv; îc) ~-vorbitor(iu) (Persoană) cu care se poartă o convorbire. 14 av În același timp. 15 a (Înv; îc) ~-ființă Aceeași ființă.

8. [CADE] ÎMPREUNA (-un) vb. tr. și refl. 1 A (se) împreună, a (se) aduna, a (se) strînge la un loc, unul lîngă altul: s’au făcut sobor mare... ca să poată împreunare biserica răsăritului cu a apusului (GR.-UR.); mîinile îmi erau înghețate... că nu-mi puteam ~ degetele (VLAH.); unde cerul se împreună cu pămîntul (DLVR.); împărăteasa s’a sfîrșit de dorul copiilor și ea nu e departe pînă să... mă împreun cu dînsa (ISP.) ¶ 2 A (se) împerechia (animalele, spre fecundare) ¶ 3 A (se) uni prin căsătorie, a (se) însoți.

9. [CADE] ÎMPREUNĂ adv. Unul cu altul, sau cu mai mulți, la un loc cu altul sau cu alții, laolaltă: a sta ~; a vorbi ~; ce nu poate face un singur om, fac mai mulți ~ (ZNN.); urmat de cu: domnind țara Iliaș-Vodă ~ cu fratele său Ștefan-Vodă (GR.-UR.); adesea și sub forma DIMPREUNĂ: Cu soțul ei dimpreună să vie, că-i doresc (PANN); voiu să-l cresc dimpreună cu copiii mei (GN.) [î n + lat. per unam].

10. [Scriban] împreúnă adv. (în, pre și una). La un loc, în unire: a locui împreună cu altu, a pleca împreună cu altu. Odată, în acelașĭ timp saŭ și loc: a pleca împreună cu altu. – Vechĭ depreúnă.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro