Definiție și ce înseamnă deprecație

1. [DEX '09] DEPRECAȚIE, deprecații, s. f. (Livr.) Figură retorică prin care este implorat cel pe care vrem să-l înduplecăm; implorare. [Var.: deprecațiune s. f.] – Din fr. déprécation.

2. [MDA2] deprecație sf [At: DEX / V: (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: fr déprécation] Formă retorică prin care este implorat cel pe care vrem să-l înduplecăm Si: implorare.

3. [DEX '98] DEPRECAȚIE, deprecații, s. f. Figură retorică prin care este implorat cel pe care vrem să-l înduplecăm; implorare. [Var.: deprecațiune s. f.] – Din fr. déprécation.

4. [DN] DEPRECAȚIE s.f. Figură retorică prin care este implorat cel pe care vrem să-l înduplecăm; implorare. [Gen. -iei, var. deprecațiune s.f. / cf. fr. déprécation, lat. deprecatio].

5. [MDN '00] DEPRECAȚIE s. f. figură retorică prin care este implorat cel pe care vrem să-l înduplecăm. (< fr. déprécation, lat. deprecatio)

6. [DEX '09] DEPRECAȚIUNE s. f. v. deprecație.

7. [MDA2] deprecațiune sf vz deprecație

8. [DN] DEPRECAȚIUNE s.f. v. deprecație.

9. [Scriban] *deprecațiúne f. (lat. de-precátio, -ónis. V. imprecațiune). Rar. Rugăciune foarte umilă pin care cerĭ ĭertare. Ret. O figură pin care îl rogĭ umilit pe acela care vreĭ să-l înduplecĭ. – Și -áție.

10. [DOOM 3] deprecație (livr.) (desp. de-pre-, -ți-e) s. f., art. deprecația (desp. -ți-a), g.-d. art. deprecației; pl. deprecații, art. deprecațiile (desp. -ți-i-)

11. [DOOM 2] deprecație (livr.) (de-pre-, -ți-e) s. f., art. deprecația (-ți-a), g.-d. art. deprecației; pl. deprecații, art. deprecațiile (-ți-i-)

12. [DFS] deprecație (lat. deprecatio „rugăciune”), figură de stil care, la origine, consta într-o implorare adresată zeilor pentru înlăturarea unei nenorociri ori a unei pedepse (I): „O! zei atotputernici! să nu dați ascultare niciodată unor asemenea dorinți, ci inspirați acestor oameni o judecată mai dreaptă și simțăminte mai bune față de patrie! Sau: dacă perversitatea lor este de netămăduit, mânia voastră să-i lovească și să-i nimicească! [imprecație]. Și faceți astfel, ca noi, cei curați sufletește, să scăpăm de toate nenorocirile ce amenință capetele noastre!” (Demosthenes) Sin. obsecrație.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro