Definiție și ce înseamnă deochiat

1. [MDA2] deochiat2, ~ă a vz deocheat2

2. [MDA2] deochiat1 sn vz deocheat1

3. [CADE] DEOCHIAT adj. 1 p. DEOCHIA ¶ 2 Ⓕ Cu vază; ce bate la ochiu: fiind încă nou și puțin ~ în partid (VLAH.) ¶ 3 Ⓕ Rău văzut, cu renume prost ¶ 4 Ⓕ F Prea din cale afară, exagerat: cînd vei vedea că încep a croi cîte una mai ~ă (ODOB.).

4. [Șăineanu, ed. VI] deochiat a. 1. fermecat prin deochiu (se zice și despre vacile cari nu stau la muls și nu primesc vițelul); 2. fig. frumos, nostim: deochiatule! 3; pop. ce bate la ochi: deochiat prin excluzivismul său; 4. fam. enorm, exagerat: încep a croi câte una mai deochiată.

5. [DEX '09] DEOCHEAT, -Ă, deocheați, -te, adj. 1. (În superstiții) Bolnav din cauza deochiului (1). 2. Fig. Indecent, necuviincios. ♦ Cu reputație proastă; compromis. ♦ Exagerat. [Pr.: de-o-. – Var.: (reg.) diocheat, -ă adj.] – V. deochea.

6. [DEX '09] DIOCHEAT, -Ă adj. v. deocheat.

7. [MDA2] deocheat2, ~ă a [At: ALECSANDRI, ap. GCR. II, 338 / V: ~et2, ~chiat2, dio~ / Pl: ~ați, ~e / E: deochea] 1 (În superstiții) Bolnav din cauza deochiului. 2 (Fig) Fermecat. 3 (Fig; d. lucruri) Stricat. 4 (Fig) Priceput. 5 (Cu sens hip.) Drăguț. 6 (Cu sens hip.) Nostim. 7 (Fig; imp) Exagerat. 8 (Fig) Caraghios. 9 (Fig) Ciudat. 10 (Fig; d. oameni) Cu reputație proastă Si: compromis. 11 (D. animale) Nărăvaș (din cauza deochiului). 12 (Îe) A bate ca într-un putinei ~ A încerca ceva în zadar.

8. [MDA2] deocheat1 sn [At: ALECSANDRI, T. 1043 / V: ~et1, ~chiat1 / Pl: ~uri / E: deochea] 1-4 Deochere (1-4). 5-6 Deochi1 (2-3).

9. [MDA2] deochet2, ~ă a vz deocheat2

10. [MDA2] deochet1 sn vz deocheat1

11. [MDA2] diochet, ~ă a vz deocheat

12. [DLRLC] DEOCHEAT, -Ă, deocheați, -te, adj. 1. (În superstiții) Bolnav din cauza deochiului. (Atestat în forma regională diocheat) Iar capul cel diocheat Să rămîie luminat, Curat, de boală scăpat. ALECSANDRI, P. P. 10. 2. Fig. Indecent, necuviincios; decoltat, piperat, fără perdea. Trece peste toate glumele și frazele voastre, oricît de nesărate și deocheate sînt cîteodată. C. PETRESCU, A. R. 29. ♦ Cu reputație proastă; compromis, pătat. (Substantivat) Casa... era locul de întîlnire al lumii deocheaților și deșucheaților timpului. M. I. CARAGIALE, C. 133. 3. Fig. Exagerat. Să găsească două-trei mii de lei cu camătă mai puțin deocheată. C. PETRESCU, Î. II 138. Cît vei auzi că încep a croi cîte una [o minciună] mai deocheată, tu să mă tragi de mînica hainei. ODOBESCU, S. III 46. – Variantă: (regional) diocheat, -ă adj.

13. [Scriban] deocheát, -ă adj. Bolnav de deochĭ. Compromis. O mincĭună deocheată, o mincĭună gogonată, patentă. Deocheatule! frumosule (iron. saŭ serios). – În vest -chĭát. În est, pop. diochét, -chétă. Cp. cu boghet.

14. [DRAM 2021] deocheát, -ă, deocheați, -te, adj. Fermecat, vrăjit, îmbolnăvit. (Sec. XVI). – Din deochia.

15. [DRAM 2015] deocheat, -ă, deocheați, -te, adj. – Fermecat, vrăjit, îmbolnăvit. ♦ Atestat sec. XV (Mihăilă, 1974). – Din deochia (MDA).

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro