1. [DEX '09] DEMODULAȚIE, demodulații, s. f. Separare a oscilației de frecvență joasă de unda purtătoare de înaltă frecvență. – Din germ. Demodulation, fr. démodulation.
2. [MDA2] demodulație sf [At: LTR2 / Pl: ~ii / E: fr démodulation, ger Demodulation] Proces de obținere a semnalului modulator dintr-o oscilație modulată Si: demodulare.
3. [DN] DEMODULAȚIE s.f. Separarea oscilației de frecvență joasă (audio frecvență) de unde purtătoare de înaltă frecvență; demodulare. [Cf. fr. démodulation, germ. Demodulation].
4. [MDN '00] DEMODULAȚIE s. f. (radio, inform.) operație inversă modulației; separare a oscilației de joasă frecvență de unda purtătoare de înaltă frecvență. (< germ. Demodulation, fr. démodulation)
5. [DOOM 3] demodulație (desp. -ți-e) s. f., art. demodulația (desp. -ți-a), g.-d. art. demodulației; pl. demodulații, art. demodulațiile (desp. -ți-i-)
6. [DOOM 2] demodulație (-ți-e) s. f., art. demodulația (-ți-a), g.-d. art. demodulației; pl. demodulații, art. demodulațiile (-ți-i-)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL