1. [DEX '09] DELIMITARE, delimitări, s. f. Acțiunea de a (se) delimita și rezultatul ei; fixare a limitelor unui lucru. – V. delimita.
2. [MDA2] delimitare sf [At: TIMPUL (1856), nr. 1, 23/8 / Pl: ~tări / E: delimita] Fixare a limitelor unui lucru Si: (înv) delimitat1, delimitație.
3. [DLRLC] DELIMITARE, delimitări, s. f. Acțiunea de a delimita, fixarea limitelor unui lucru. Parcă în volumul trei [sînt] actele privitoare la delimitarea Suriului? CAMIL PETRESCU, T. I 151.
4. [DN] DELIMITARE s.f. Acțiunea de a (se) delimita și rezultatul ei. [< delimita].
5. [DEX '09] DELIMITA, delimitez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) stabili, a (se) fixa limitele unui lucru; a (se) mărgini, a (se) limita. ♦ A (se) contura. ♦ Refl. A-și preciza poziția într-un anumit context. – Din fr. délimiter, lat. delimitare.
6. [MDA2] delimita vtr [At: GHICA, C. E. I, 151 / Pzi: ~tez / E: fr délimiter] 1-2 A (se) fixa limitele unui lucru Si: a (se) limita, a (se) mărgini, a (se) stabili. 3-4 (Fig) A (se) contura.
7. [CADE] * DELIMITA (-itez) vb. tr. A însemna hotarele, limitele, marginile [fr.].
8. [DEX '98] DELIMITA, delimitez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) stabili, a (se) fixa limitele unui lucru; a (se) mărgini, a (se) limita. ♦ A (se) contura. – Din fr. délimiter, lat. delimitare.
9. [DLRLC] DELIMITA, delimitez, vb. I. Tranz. A stabili sau a fixa limitele, hotarele unui lucru. În fața sfaturilor populare și a organelor agricole stă sarcina de a delimita... perimetrele zonelor legumicole din jurul orașelor și centrelor muncitorești. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2883. Aceste șepte plăși sînt foarte rău delimitate. I. IONESCU, M. 99. ◊ Fig. Sferele noastre de acțiune sînt... perfect delimitate. CAMIL PETRESCU, T. II 16. ♦ A contura. Trei impresionante conuri... perfect delimitate, de parcă ar fi fost trase cu compasul, se desprind din masa celorlalți munți. BOGZA, C. O. 160.
10. [DN] DELIMITA vb. I. tr., refl. A (se) mărgini. ♦ A (se) contura. [< fr. délimiter, it. lat. delimitare].
11. [MDN '00] DELIMITA vb. tr., refl. a (se) mărgini, a (se) limita, a (se) contura. (< fr. délimiter, lat. delimitare)
12. [Șăineanu, ed. VI] delimità v. a fixa limitele.
13. [Scriban] *delimitațiúne f. (lat. de-limitátio, -ónis). Acțiunea de a delimita. – Și -áție, dar maĭ ales -áre.
14. [Scriban] *delimitéz v. tr. (lat. delimito, -áre, d. limes, limitis, limită). Fixez limitele, hotărnicesc.
15. [DOOM 3] delimitare s. f., g.-d. art. delimitării; pl. delimitări
16. [DOOM 2] delimitare s. f., g.-d. art. delimitării; pl. delimitări
17. [DOOM 3] delimita (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. delimitez, 3 delimitează; conj. prez. 1 sg. să delimitez, 3 să delimiteze
18. [DOOM 2] delimita (a ~) vb., ind. prez. 3 delimitează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL