1. [DEX '09] DELICATEȚE, (2) delicateți, s. f. 1. Însușirea a ceea ce este delicat; finețe, gingășie; discreție, subtilitate. 2. Lucru, manifestare etc. delicate. [Var.: delicateță s. f.] – Din fr. délicatesse.
2. [MDA2] delicatețe sf [At: BELDIMAN, N. P. I, 56/8 / V: (înv) ~ță, ~ență / Pl: ~ți și (rar) ~țuri / E: fr délicatesse] 1 Subtilitate. 2 Gingășie 3 Grație. 4 Fragilitate. 5 Discreție. 6 Finețe. 7 Atenție. 8 Politețe. 9 (Îlav) Cu ~ Cu multă grijă. 10 (Ccr) Vorbe delicate.
3. [DEX '98] DELICATEȚE, delicateți, s. f. Însușirea a ceea ce este delicat; finețe, gingășie; discreție, subtilitate. [Var.: delicateță s. f.] – Din fr. délicatesse.
4. [DLRLC] DELICATEȚE s. f. Faptul de a fi delicat; finețe, gingășie. Omul acesta... își face o bucurie din a umili în mine tot ce e delicatețe și mîndrie. CAMIL PETRESCU, T. I 66. (În forma delicateță) Niște sprincene, pe care penelul nu le-ar fi încordat cu atîta delicateță, încoronau ochii ei negri. NEGRUZZI, S. I 44. – Variantă: delicateță s. f.
5. [DN] DELICATEȚE s.f. Finețe, gingășie; discreție. [Var. delicateță s.f. / cf. fr. délicatesse, it. delicatezza].
6. [MDN '00] DELICATEȚE s. f. însușire a ceea ce este delicat; finețe, gingășie. (< it. delicatezza, fr. délicatesse)
7. [DEX '09] DELICATEȚĂ s. f. v. delicatețe.
8. [MDA2] delicatență sf vz delicatețe
9. [MDA2] delicateță sf vz delicatețe
10. [CADE] * DELICATEȚĂ (pl. -țe) sf. 1 Fire plăpîndă, gingașă ¶ ¶ C. NEDELICATEȚĂ ¶ 2 Fineță, subțirime ¶ 3 Gingășie ¶ 4 Mesteșugire, îndemânare ¶ 5 Scrupulozitate, susceptibilitate ¶ 6 Băgare de seamă, circumspecțiune ¶ 7 Aptitudine de a judeca cu fineță [fr.].
11. [DN] DELICATEȚĂ s.f. v. delicatețe.
12. [Șăineanu, ed. VI] delicateță f. 1. caracterul, celui delicat: îngrijire, circumspecțiune, prudență; 2. aptitudine de a judeca fin: delicateță de gust.
13. [Scriban] *delicatéță f. pl. e (fr. délicatesse. Cp. cu tristeță). Calitatea de a fi delicat, fin, distins: delicateța trăsăturilor. Îndemînare, ușurință: delicateța mîneĭ unuĭ pictor. Slăbicĭune, debilitate: delicateță de stomah. Zis (spus) cu sentiment, cu delicateță: delicateța uneĭ cugetărĭ. Calitatea de a judeca fin: delicateța gustuluĭ. Calitatea de a fi scrupulos: delicateță de conștiință.
14. [DOOM 3] !delicatețe (finețe; gingășie; amabilitate) s. f., art. delicatețea, g.-d. art. delicateții; (vorbe amabile) (fam.) pl. delicatețuri
15. [DOOM 2] delicatețe s. f., art. delicatețea, g.-d. art. delicateții; (lucruri, manifestări) pl. delicateți
16. [MDO] delicatețe
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL