1. [MDA2] deicid [At: COSTINESCU / P: de-i~ / Pl: ~izi / E: fr déicide] (Liv) 1-2 sm Persoană care ucide (un zeu sau) pe Dumnezeu. 3 (Spc) Ucigaș al lui Isus. 4-5 sn (Rar) Ucidere (a unui zeu sau) a lui Dumnezeu.
2. [CADE] * DEICID adj. și sm. Ucigaș al lui Isus, fiul lui Dumnezeu [fr.].
3. [DN] DEICID, -Ă s.m. și f. (Liv.) Ucigaș al unui zeu sau al lui Dumnezeu. // s.n. Ucidere a unui zeu sau a lui Dumnezeu. [Pron. de-i-. / < fr. déicide, cf. lat. Deus – zeu, caedere – a ucide].
4. [MDN '00] DEICID, -Ă I. s. m. f. ucigaș al unui zeu, al lui Dumnezeu. II. s. n. ucidere a unui zeu sau a lui Dumnezeu. (< fr. déicide)
5. [Șăineanu, ed. VI] deicid m. ucigaș al lui Isus, fiul lui Dumnezeu.
6. [Scriban] *deicíd, -ă s. și adj. (lat. deicida, d. deus, Dumnezeŭ, și cáedere, a ucide. V. ucid). Ucigaș de Dumnezeŭ, ca Jidaniĭ, care l-aŭ ucis pe Hristos: rasă deicidă.
7. [DETS] DEI- „zeu, divinitate”. ◊ L. deus „zeu, zeitate” > fr. déi-, engl. id. > rom. dei-. □ ~cid (v. cid), s. m., f., și n., 1. s. m., și f., Ucigaș al unui zeu. 2. s. n., Ucidere a unei zeități; ~form (v. -form), adj., cu atribute de zeitate.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL