1. [DEX '09] DEHISCENȚĂ s. f. (Bot.) Deschidere de la sine a unui fruct, a unei antere sau a unui sporange când ajung la maturitate. – Din fr. déhiscence.
2. [MDA2] dehiscență sf [At: RESMERIȚĂ, D. / Pl: ~țe / E: fr déhiscence] (Bot) Deschidere de la sine a unui fruct, a unei antere sau a unui sporange când ajunge la maturitate.
3. [CADE] * DEHISCENȚĂ sf. Felul în care fructele se deschid de la sine cînd ajung la maturitate (🖼 1773) [fr.].
4. [DLRLC] DEHISCENȚĂ s. f. (Bot.) Deschiderea de la sine (a unui fruct, a unei antere) cînd ajunge la maturitate. Dehiscență longitudinală.
5. [DN] DEHISCENȚĂ s.f. Însușire a unor fructe de a fi dehiscente. [Cf. fr. déhiscence].
6. [MDN '00] DEHISCENȚĂ s. f. însușirea de a fi dehiscent. (< fr. déhiscence)
7. [Scriban] *dehiscénță f. pl. e (d. dehiscent). Bot. Deschiderea învelișuluĭ unor fructe.
8. [DOOM 3] !dehiscență s. f., g.-d. art. dehiscenței; pl. dehiscențe
9. [DOOM 2] dehiscență s. f., g.-d. art. dehiscenței
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL