1. [MDA2] deghizament sn [At: PÎCLEANU, I. II, 170/7 / S: (înv) ~gui~ / V: (înv) ~zământ / Pl: ~e / E: fr déguisement] 1 Ceea ce servește pentru a (se) deghiza. 2 (Fig) Prefăcătorie. 3-4 Deghizare (1-2).
2. [DN] DEGHIZAMENT s.n. Deghizare. [< deghiza, după fr. déguisement].
3. [MDN '00] DEGHIZAMENT s. n. deghizare. (< fr. déguisement)
4. [DCR2] deghizament s. n. Deghizare ◊ „Dar, deși nu cheamă în ajutorul său deghizamentul cornut al animalelor, Molière acuză tocmai prin amplificarea trăsăturilor neumane ale eroilor săi principali.” Gaz. lit. 15 III 62 p. 7 (din deghiza; cf. fr. déguisement; DN3)
5. [MDA2] deghizământ sn vz deghizament
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL