1. [DEX '09] DEGEABA adv. 1. În zadar, fără niciun folos, zadarnic. 2. Fără plată, gratis. – De4 + geaba.
2. [MDA2] degeaba [At: (a. 1816) IORGA, S. D. VII, 16 / V: dâg~, deag~, deaja~, ~bă, deja~, dig~ / E: de4 + geaba] 1 av Fără rost. 2 av În mod inutil. 3 av Zadarnic. 4 av În van. 5 av (Îcn) Cu rost. 6 av (Îlcj; reg) ~ că Cu toate că. 7 av (Pfm; îe) A-i fi cuiva ~ A nu avea folos de pe urma unui efort. 8 av (Îae) A avea în mod inutil o calitate. 9 av (Îe) A sta (sau a ședea) ~ A nu face nimic. 10 av (Îae) A nu avea ocupație. 11 av (Pfm; îe) A mânca pâine ~ A nu-și merita mâncarea. 12 av (Pfm; îe) A face (sau a ține) umbră pământului ~ A trăi inutil. 13 av (Pfm; îe) A purta căciulă ~ A nu avea demnitate. 14 av (Pfm; îe) A-și răci gura ~ A vorbi fără a fi luat în seamă. 15 av (Și precedat de pp „pe”) Fără motiv. 16 av Fără nici o plată Si: gratuit. 17 sf ( Reg) Boală a oilor care se manifestă prin umflare și prin nevoia de a sta culcat.
3. [CADE] DEGEABA 👉 GEABA.
4. [DEX '98] DEGEABA adv. 1. În zadar, fără nici un folos, zadarnic. 2. Fără plată, pe gratis. – De4 + geaba.
5. [DLRLC] DEGEABA adv. 1. În zadar, zadarnic, fără rost, fără nici un folos. Să nu mai umble unul și altul după înțelegeri cu boierii, că-i degeaba. Să-i strîngă-n chingi de la bun început. GALAN, Z. R. 249. Nu puteți, degeaba-i orice trudă, Să legați cu lanțuri primăvara. BENIUC, V. 80. Degeaba împrăștii tu vîntul Din coamă, piciorul tău scurmă Degeaba pămîntul. COȘBUC, P. II 28. Degeaba mai bați apa-n chiuă să s-aleagă unt. CREANGĂ, P. 118. 2. (Uneori precedat de prep. «pe») Fără plată, pe nimic, gratis. Noi am mîncat degeaba și banii pentru pîne îi avem în pungă cu prisos. CREANGĂ, A. 145. Să slujești tu degeaba?... Cum să nu-ți iei tu dreptul tău? EMINESCU, N. 22.
6. [Șăineanu, ed. VI] degeaba adv. V. geaba.
7. [Scriban] degeába V. geaba.
8. [MDA2] dăgeaba av vz degeaba
9. [MDA2] deageaba av vz degeaba
10. [MDA2] deajeaba av vz degeaba
11. [MDA2] degeabă av vz degeaba
12. [MDA2] dejaba av vz degeaba
13. [MDA2] digeaba av vz degeaba
14. [Șăineanu, ed. VI] geaba adv. 1. fără folos, zadarnic: geaba umblu să scap PANN; 2. de geaba, fără bani, gratuit: biata copilă slujia de geaba AL. [Turc. DJABBA, dar, în dar].
15. [Scriban] geába adv. (turc. ğaba, gratis; ngr. tziába, bg. sîrb. ğaba). Vechĭ. În zadar: Azĭ (degeaba). În zadar: degeaba încercĭ, că nu veĭ putea! Gratis, fără plată: îțĭ daŭ cartea asta degeaba (pop. și pe degeaba).
16. [DOOM 3] degeaba adv.
17. [MDO] degeaba
18. [DOOM 3] geaba (pop.) adv.
19. [Argou] a face umbră pământului degeaba expr. a nu fi în stare să realizeze nimic; a nu fi bun de nimic.
20. [Argou] a-și răci gura degeaba / de pomană / de-a surda / în zadar expr. a vorbi fără folos, a insista zadarnic / fără rezultat.
21. [DLRLV] HIEBA adv. (Criș.) Degeaba. Ține pre noi, hieba ne preveghează ochii noștri. MISC. SEC. XVII 70r. ◊ (Olt.) Loc. adv. În hiebă = degeaba. Și cercei si gherdane, brățări care le porți pre tine în deșert și în heiabă. CAZANIE (1642). Variante: heiabă (CAZANIE 1642). Etimologie: magh. hiába. Cf. a f e t e l e (de- ~), c i n s t e (î n~), h a r (î n ~), z ă l u d (î n ~).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL