1. [MDA2] defoliator, ~oare a [At: SCÎNTEIA, 1960, nr. 4836 / P: ~li-a~ / Pl: ~i, ~oare / E: defolia + -tor] Care determină căderea frunzelor.
2. [DN] DEFOLIATOR, -OARE adj. (Despre animale) Care se hrănește cu frunzele arborilor forestieri. [Pron. -li-a-. / cf. lat. defoliator].
3. [MDN '00] DEFOLIATOR, -OARE adj. (despre animale, omizi) care se hrănește cu frunzele arborilor. (< lat. defoliator)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL