1. [DEX '09] DEFOLIA, defoliez, vb. I. Tranz. A provoca uscarea și căderea frunzelor cu ajutorul substanțelor chimice în vederea grăbirii coacerii și mecanizării lucrărilor de recoltare; a desfrunzi. [Pr.: -li-a] – Din lat. defoliare.
2. [MDA2] defolia vtr [At: COSTINESCU / P: ~li-a / Pzi: ~iez / E: lat defoliare] 1-2 (C.i. plante) (A pierde sau) a face să-și piardă frunzele cu ajutorul substanțelor chimice, pentru a grăbi coacerea și pentru ușurarea recoltării mecanice Si: a (se) desfrunzi.
3. [DN] DEFOLIA vb. I. tr., refl. A face să cadă frunzele (înainte de vreme). [Pron. -li-a, p. i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < lat. defoliare].
4. [MDN '00] DEFOLIA vb. tr. a face să cadă frunzele (înainte de vreme). (< fr. défolier, lat. defoliare)
5. [DOOM 3] defolia (a ~) (desp. -li-a) vb., ind. prez. 1 sg. defoliez (desp. -li-ez), 3 defoliază, 1 pl. defoliem; conj. prez. 1 sg. să defoliez, 3 să defolieze; ger. defoliind (desp. -li-ind)
6. [DOOM 2] defolia (a ~) (-li-a) vb., ind. prez. 3 defoliază, 1 pl. defoliem (-li-em); conj. prez. 3 să defolieze; ger. defoliind (-li-ind)
7. [DE] DEFOLIÁ (< lat. defolio „a desfrunzi”) vb. I tranz. și refl. 1. Tranz. A înlătura frunzele unor plante de cultură (ex. bumbac, ricin) prin stropire cu substanțe chimice (defoliatoare) pentru a grăbi coacerea sau a ușura recoltarea mecanizată. 2. Refl. (Despre copaci, plante) A-și pierde frunzele în urma atacului unor dăunători (omizi, lăcuste).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL