1. [DEX '09] DEDIȚĂ, dedițe, s. f. (Bot.) Dedițel. – Din sl. dedica.
2. [MDA2] dediță sf [At: DLR ms / V: dăd~ / Pl: ~țe / E: scr dedica] (Bot) 1 Sisinei-de-munte (Pulsatilla-alba). 2 Dedițel (2). 3 Dedițel (1). 4 (Reg) Dediniță. 5 (Reg) Oiță (Anemone silvestris).
3. [CADE] ❍ DEDIȚĂ (pl. -te) sf. Mold. Bucov. 🌿 = DEDEȚEI: verdele se face cu ~, care pe atunci e înflorită (VOR.); cu ~ boesc țărancele ouăle de Paști (ȘEZ.) [sl. dědica „moșuleț”, din cauza asemănării florii cu un cap încărunțit, de unde și numele german de graues Bergmännchen].
4. [Scriban] dédiță (Iași) f., pl. e și dedițéi și dedețél m., pl. eĭ (vsl. dĕdŭ, moș, bunic, de unde dim. f. dĕdica, adică bunicuță, pin aluz. la pufu alb ca o chică de moșneag în prejuru florilor. V. datină). O plantă ranunculacee veninoasă cu florĭ în formă de clopot, albastre și galbene, întrebuințată de țărance la colorat (anemóne pulsatilla și alte varietăți). – Și sisineĭ (Banat, Olt.) și suflețele (Banat).
5. [MDA2] dădiță2 sf vz dediță
6. [CADE] DEDEȚEI, DEDIȚEI sm. pl., ‼ sg. DEDEȚEL, DEDIȚEL sm. 🌿 Plantă ierboasă, veninoasă, cu flori mari albastre-violacee, în formă de clopot, întrebuințată de femeile de la țară la colorat; numită și „dediță”, „adormițele”, „suflețele”, „sisinei”, „vînturele”, etc. (Anemone pulsatilla) (🖼 1763): Dediței și garofițe pîrguite ’n foc de soare (ALECS.); Foaie verde dedețel, Subt umbră de păducel (TOC.); Frunză verde dedețel, ce cauți lele pe muscel? (PĂC.) [👉 DEDIȚĂ].
7. [DOOM 3] dediță (reg.) s. f., g.-d. art. dediței; pl. dedițe
8. [DOOM 2] dediță s. f., g.-d. art. dediței; pl. dedițe
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL