Definiție și ce înseamnă decontare

1. [DEX '09] DECONTARE, decontări, s. f. Faptul de a deconta; operație contabilă prin care se justifică întrebuințarea unei sume primite; decont. – V. deconta.

2. [MDA2] decontare sf [At: DEX / Pl: ~tări / E: deconta] 1 Justificare detaliată, pe bază de acte, a întrebuințării unei sume (primite) Si: decontat1 (1). 2 Înapoiere a banilor cheltuiți în contul unei persoane fizice sau juridice Si: decontat1 (2). 3 (Rar) Decont (3).

3. [DLRLC] DECONTARE, decontări, s. f. Faptul de a deconta; operație contabilă prin care se justifică întrebuințarea unei sume primite. Comisia de revizie verifică în mod amănunțit decontările cu membrii gospodăriei colective, dezvăluie orice greșeală în dauna membrilor sau a gospodăriei și greșelile în calcularea zilelor-muncă. STAT. GOSP. AGR. 47. Decontările contabile anuale centralizate asupra execuției planurilor de venituri și cheltuieli... se întocmesc și se înaintează organelor financiare superioare. B. O. 1951, 764.

4. [DN] DECONTARE s.f. Acțiunea de a deconta și rezultatul ei; decont. [< deconta].

5. [DEX '09] DECONTA, decontez, vb. I. Tranz. A justifica în mod detaliat, pe bază de acte, întrebuințarea unei sume (primite). – Din fr. décompter.

6. [MDA2] deconta [At: DEX / Pl: ~tez / E: fr decompter] 1 A justifica detaliat, pe bază de acte, întrebuințarea unei sume (primite). 2 A înapoia banii cheltuiți în contul unei persoane fizice sau juridice. 3 A defalca în părțile componente o sumă cheltuită sau care urmează a fi cheltuită.

7. [DLRLC] DECONTA, decontez, vb. I. Tranz. A justifica în mod detaliat întrebuințarea unei sume primite sau provenite dintr-o operație oarecare. A deconta cheltuielile de deplasare.

8. [DN] DECONTA vb. I. tr. A justifica folosirea unei sume (primite sau provenite dintr-o operație oarecare). [< fr. décompter].

9. [MDN '00] DECONTA vb. tr. 1. a justifica, prin acte, folosirea unei sume de bani primite. 2. a lichida obligațiile de plată prin conturile deschise la bănci, fără folosirea banilor în numerar. (< fr. décompter)

10. [DOOM 3] decontare s. f., g.-d. art. decontării; pl. decontări

11. [DOOM 2] decontare s. f., g.-d. art. decontării; pl. decontări

12. [DOOM 3] deconta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. decontez, 3 decontează; conj. prez. 1 sg. să decontez, 3 să deconteze

13. [DOOM 2] deconta (a ~) (a justifica bani) vb., ind. prez. 3 decontează

14. [MDO] deconta

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro