1. [DEX '09] DECLIC, declicuri, s. n. Dispozitiv format dintr-o pârghie cu un cârlig la un capăt, care permite eliberarea unei piese imobilizate în raport cu o alta. – Din fr. déclic.
2. [MDA2] declic sn [At: ENC. TEHN. 187 / Pl: ~uri / E: fr déclic] Dispozitiv format dintr-o pârghie cu un cârlig la capăt, care permite eliberarea unei piese imobilizate în raport cu alta.
3. [DEX '98] DECLIC, declicuri, s. n. Dispozitiv format dintr-o pârghie cu un cârlig la capăt, care permite eliberarea unei piese imobilizate în raport cu o alta. – Din fr. déclic.
4. [DLRLC] DECLIC, declicuri, s. n. (Tehn.) Mecanism dispus între două piese, pentru a desface la un moment dat legătura mecanică dintre ele.
5. [DN] DECLIC s.n. Mecanism care poate desface, la un moment dat, legătura mecanică dintre două piese; declanșator. [< fr. déclic].
6. [MDN '00] DECLIC s. n. 1. dispozitiv, în formă de pârghie, destinat a declanșa un mecanism. 2. zgomot sec pe care îl face un mecanism când se declanșează. (< fr. déclic)
7. [DOOM 3] declic (desp. de-clic) s. n., pl. declicuri
8. [DOOM 2] declic (de-clic) s. n., pl. declicuri
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL