1. [MDN '00] DECIZORIU, -IE adj. 1. (jur.) referitor la decizia voluntară. 2. (log.) care rezultă din hotărârea liberă a spiritului. (< fr. décisoire, lat. decisorius)
2. [Scriban] *decizóriŭ, -e adj. (mlat. decisorius). Jurământ decizoriŭ, care termină saŭ trebuie să termine un diferend.
3. [CADE] * DECIZOR(IU) adj. ⚖️ Jurămînt ~, jurămînt pe care-l propune partea prigonitoare adversarului: jurămîntul ~ poate fi dat în ori-ce fel de contestație (COD.-CIV.) [fr. décisoire].
4. [DOOM 3] decizoriu [riu pron. rĭu] adj. m., f. decizorie; pl. m. și f. decizorii
5. [DOOM 2] !decizoriu [riu pron. rĭu] adj. m., f. decizorie; pl. m. și f. decizorii
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL