1. [DEX '09] DECES, decese, s. n. Încetare din viață, moarte a unei persoane. [Pl. și: (rar) decesuri] – Din fr. décès, lat. decessus.
2. [MDA2] deces sn [At: LM / Pl: ~e și (rar) ~uri / E: fr décès, lat decessus] 1 Încetare a vieții Si: moarte. 2 (Îs) Act (sau certificat) de ~ Act oficial prin care medicul legist constată decesul (1) și cauza acestuia. 3 (Îas) Document oficial redactat de Oficiul stării civile, prin care se înregistrează decesul (1).
3. [CADE] * DECES (pl. -ese) sn. Moarte (firească), încetare din viață, răposare [fr.].
4. [DLRLC] DECES, decesuri, s. n. Încetare din viață, moarte (naturală) a unei persoane; răposare. Caz de deces.
5. [DN] DECES s.n. Moarte (naturală) a unui om. [Pl. -se, -suri. / < fr. décès, cf. it. decesso, lat. decessus].
6. [MDN '00] DECES s. n. moarte a unui om. (< fr. décès, lat. decessus)
7. [Șăineanu, ed. VI] deces n. moartea naturală a unei persoane.
8. [Scriban] *decés n., pl. e (lat. de-cessus, d. decére, a deceda. V. a-, ex-, pro- și succes). Moarte (a omuluĭ).
9. [DOOM 3] deces s. n., pl. decese
10. [DOOM 2] deces s. n., pl. decese
11. [MDO] deces, pl. decese
12. [Argou] a se îmbolnăvi de deces expr. (glum.) a muri.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL