1. [DEX '09] DECEMBRIE s. m. A douăsprezecea lună a anului; îndrea. [Var.: decemvrie, (înv.) dechembrie, dechemvrie s. m.] – Din lat. december, -bris, fr. décembre.
2. [MDA2] decembrie sms [At: CORESI, EV. I / V: ~mvr~, (rar) ~envre, (îvp) ~chem~, ~chemvr~, (pop) ~ber, ~bre, (înv) ~riu, ~chember, ~chembre, ~chemvre, ~chemvri, ~chevr~, dichemvr~, (reg) ~cambri, ~cțemver, dețiember / E: lat december] A douăsprezecea lună a anului Si: (pop) neios, ningău, undrea.
3. [DLRLC] DECEMBRIE s. m. (Și în forma decemvrie) A douăsprezecea (și ultima) lună a anului. Albii fluturi ai lui decemvrie și ianuarie se învîrtejeau turbați. MACEDONSKI, O. III 32. – Variante: decemvrie, (învechit) dechembrie, dechemvrie (SADOVEANU, D. P. 388, KOGĂLNICEANU, S. 51) s. m.
4. [DN] DECEMBRIE s.m. A douăsprezecea lună a anului. [Pron. -bri-e. / cf. fr. décembre, it. decembre, lat. december].
5. [MDN '00] DECEMBRIE s. m. a douăsprezecea lună a anului. (< lat. december, fr. décembre)
6. [DEX '09] DECEMVRIE s. m. v. decembrie.
7. [DEX '09] DECHEMBRIE s. m. v. decembrie.
8. [DEX '09] DECHEMVRIE s. m. v. decembrie.
9. [MDA2] december sm vz decembrie
10. [MDA2] decembre sn vz decembrie
11. [MDA2] decembriu sm vz decembrie
12. [MDA2] decemvrie sm vz decembrie
13. [MDA2] decenvre sm vz decembrie
14. [MDA2] dechember sm vz decembrie
15. [MDA2] dechembre sm vz decembrie
16. [MDA2] dechembrie sm vz decembrie
17. [MDA2] dechemvre sm vz decembrie
18. [MDA2] dechemvri sm vz decembrie
19. [MDA2] dechemvrie sm vz decembrie
20. [MDA2] dechevrie sm vz decembrie
21. [MDA2] decțember sm vz decembrie
22. [MDA2] dețiember sm vz decembrie
23. [MDA2] dichemvrie sf vz decembrie
24. [CADE] * DECEMBRE, * DECEMVRIE sm. 📆 A douăsprezecea lună a anului [lat.].
25. [CADE] ‡ DECHEMVRIE DECEMBRE [ngr.].
26. [Șăineanu, ed. VI] Decemvrie m. a douăsprezecea și ultima lună a anului.
27. [Șăineanu, ed. VI] Dechemvrie m. forma arhaică și populară pentru Decemvrie. [De origină slavo-greacă].
28. [Scriban] *decémbre m, gen. al luĭ (lat. december, d. decem, zece, fiind-că la Romaniĭ vechĭ anu începea la Martie, și decĭ Decembre era luna a zecea). A doŭă-spre-zecea și ultima lună a anuluĭ. – Vechĭ dechenvrie (scris -mvrie), apoĭ -vre (mgr. Dekémvrios).
29. [DOOM 3] !decembrie (desp. -bri-e) s. m., g.-d. art. lui decembrie; abr. dec.; simb. XII/.12./-12- (dar: 1 Decembrie (ziua națională) s. propriu m. [1 cit. întâi])
30. [DOOM 2] decembrie (-bri-e) (dar: 1 Decembrie (ziua națională a României) [1 cit. întâi]) s. m., g.-d. lui decembrie; abr. dec.; XII/.12./-12-
31. [MDO] decembrie
32. [IVO-III] Decemvrie.
33. [DER] decembrie s. m. – A douăsprezecea lună a anului. – Var. decembre, dec(h)embvrie. Mr. dechembriu. Lat. december (sec. XIX). Var. dechemvrie, înv. din ngr. δεϰέμβριος, în parte prin intermediul sl. dekębrĭ (Cihac, II, 93).
34. [DE] 30 DECEMBRIE, denumirea comunei Copăceni până în 1993.
35. [DE] DECEMBRIE, 1 Decembrie 1918, ziua națională a României. Reprezintă momentul desăvârșirii statului național unitar român, prin unirea Transilvaniei cu România (Alba Iulia, 18 nov./1 dec. 1918). Ziua de 1 Decembrie a fost declarată, în 1990, de către Parlament sărbătoarea națională a României.
36. [DE] DECÉMBRIE (< lat. decembris, din decem „zece”; în calendarul roman fiind a zecea lună a anului) s. m. A douăsprezecea lună a anului; are 31 de zile; (pop.) îndrea.
37. [DE] AGE, LIBERTATE DECEMBRI... UTERE (lat.) hai, folosește-te de libertatea din decembrie – Horațiu, „Satirae”, II, 7, 4-5. Îndemn la folosirea unei libertăți temporare de acțiune. În timpul Saturnaliilor, sărbătoare ce cădea la mijlocul lunii decembrie, la Roma, sclavii aveau, prin tradiție, dreptul de a-și critica stăpânii și chiar de a fi serviți de aceștia.
38. [Argou] tragerea excepțională din decembrie expr. (glum.) Revoluția română din decembrie 1989.
39. [CECC] Age, libertate Decembri utere (lat. „Haide, folosește-te de libertatea lui decembrie”) – Horațiu, Satire (II, 7, 5). La Roma, în fiecare an, în zilele de 16,17 și 18 decembrie, se desfășurau în antichitate marile serbări denumite Saturnalii. În acele zile, sclavii se bucurau de o libertate sui-generis: erau tratați ca cetățeni liberi, egali cu stăpînii lor. Aveau voie să îmbrace toga, dădeau comenzi și chiar stăpînii lor îi serveau la masă. Bineințeles era vorba de o extravaganță, căci, imediat după serbări, sclavii își reluau poziția lor de obidiți, plătind cu un an întreg de robie cele trei zile de iluzorie libertate. Cuvintele de mai sus ale lui Horațiu au fost adresate sclavului său Davus, ca un îndemn de a benelicia măcar de îngăduința saturnaliilor. Prin extensiune și analogie, ele constituie un îndemn spre a folosi o vremelnică libertate. LIT.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL