1. [DEX '09] DECĂLIRE, decăliri, s. f. Acțiunea de a decăli și rezultatul ei. – V. decăli.
2. [MDA2] decălire sf [At: DEX / V: desc~ / Pl: ~ri / E: decăli] Micșorare a durității unui metal sau a unui aliaj metalic printr-un tratament metalurgic special Si: decălit1.
3. [DEX '09] DECĂLI, decălesc, vb. IV. Tranz. A micșora duritatea unui metal sau a unui aliaj metalic cu ajutorul unui tratament metalurgic special. – Pref. de- + căli.
4. [MDA2] decăli vt [At: DEX / V: desc~ / Pzi: ~lesc / E: de(s)- + căli] A micșora duritatea unui metal sau a unui aliaj metalic printr-un tratament metalurgic special.
5. [DEX '98] DECĂLI, decălesc, vb. IV. Tranz. A micșora duritatea unui metal sau a unui aliaj metalic cu ajutorul unui tratament metalurgic special. – De(s)- + căli.
6. [DOOM 3] decălire s. f., g.-d. art. decălirii; pl. decăliri
7. [DOOM 2] decălire s. f., g.-d. art. decălirii; pl. decăliri
8. [DOOM 3] decăli (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. decălesc, 3 sg. decălește, imperf. 1 decăleam; conj. prez. 1 sg. să decălesc, 3 să decălească
9. [DOOM 2] decăli (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. decălesc, imperf. 3 sg. decălea; conj. prez. 3 să decălească
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL