1. [DEX '09] DE JURE loc. adv. De drept. [Pr.: ĭu-] – Loc lat.
2. [MDA2] de jure lav [At: DN3 / P: ~iu~ / E: lat de jure] (Jur; îoc de facto) De drept.
3. [DN] DE JURE loc. adv. Formulă care invocă latura juridică, legală a unei situații, traducîndu-se „de drept”, „potrivit legii”. [Pron. -iu-., var. de iure. / < lat. de jure – de drept].
4. [CADE] DE FACTO (lat.) = De fapt. Femeia conduce în casă de facto, bărbatul de jure.
5. [DOOM 2] *de jure (lat.) [j pron. ĭ] loc. adv.
6. [DOOM 3] jure (de ~) (lat.) [ju pron. rom. ĭu] loc. adv.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL