1. [DEX '09] DĂRUITOR, -OARE, dăruitori, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care face un dar2; p. ext. persoană generoasă. [Pr.: -ru-i-] – Dărui + suf. -tor.
2. [DLRLC] DĂRUITOR, -OARE, dăruitori, -oare, s. m. și f. Persoană care face un dar; p. ext. persoană darnică, generoasă. Acești trandafiri continuau, în conștiința mea, pe frageda lor dăruitoare. GALACTION, O. I 59. ◊ (Adjectival) Ulmu-mi este verișor, Iar stejarul frățior, Că la vreme și la zor Mult mi-a fost dăruitor. TEODORESCU, P. P. 354.
3. [DOOM 3] dăruitor (înv., pop.) (desp. -ru-i-) s. m., pl. dăruitori
4. [DOOM 2] dăruitor (rar) (-ru-i-) s. m., pl. dăruitori
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL