1. [DEX '09] DÂRDÂIALĂ, dârdâieli, s. f. Faptul de a dârdâi; dârdâit. [Pr.: -dâ-ia-] – Dârdâi + suf. -eală.
2. [MDA2] dârdâială sf [At: CARAGIALE, O. II, 237 / V: (înv) dărdăi~ / Pl: ~ieli / E: dârdâi + -eală] 1-7 Dârdâire (1-7).
3. [MDA2] dărdăială sf vz dârdâială
4. [CADE] DÎRDÎIALĂ sf. Tremurătură: cuprins de o nouă ~ de friguri (CAR.) [dîrdîi].
5. [DLRLC] DÎRDÎIALĂ, dîrdîieli, s. f. Tremur, tremurătură, scuturătură (din cauza frigului, a fricii etc.). Intră iarăși în dugheană, cuprins de o nouă dîrdîială de friguri. CARAGIALE, S. U. 73. ♦ Clănțănit din dinți.
6. [Scriban] dîrdîĭálă f., pl. ielĭ. Acțiunea de a dîrdîi.
7. [DOOM 3] dârdâială s. f., g.-d. art. dârdâielii; pl. dârdâieli
8. [DOOM 2] dârdâială s. f., g.-d. art. dârdâielii; pl. dârdâieli
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL