Definiție și ce înseamnă daravere

1. [MDA2] daravere sf vz daraveră

2. [CADE] DARAVERE, Ⓟ DARAVERĂ (pl. -eri), Ⓟ DARAVELĂ (pl. -eli) sf. ⚚ Afacere, negustorie: jignit în interesele și daraverile lui comerciale (VLAH.): cu mai marii tăi, daraveră să n’aibi (PANN) [format după tc. alyšveriš „daravere”'].

3. [Șăineanu, ed. VI] daravere f. afacere, negustorie: cu rudele daraveri să nu aibi PANN. [Compus din dare și avere, modelat după turc. alișveriș].

4. [Scriban] daravére și (maĭ des) daravéră f., pl. ĭ (d. dare și avere după turc. alyšveriš. V. alișveriș). Fam. Afacere, negustorie, treabă. Belea: să scap și de daravera asta! – Pop. și -velă, pl. e și ĭ.

5. [DEX '09] DARAVELĂ, daraveli, s. f. 1. Pățanie; încurcătură; bucluc, belea. 2. (La pl.) Treburi, interese; afaceri (comerciale), negustorie. [Var.: daraveră s. f.] – Din tc. dalavera.

6. [DEX '09] DARAVERĂ s. f. v. daravelă.

7. [MDA2] daravelă sf vz daraveră

8. [MDA2] daraveră sf [At: I. GOLESCU, C. / V: ~elă, (rar) dărăvere, (îvr) ~re, dareavere / Pl: ~re, ~ri, (înv) ~ruri / E: tc dalavera sau dare + avere cdp, it dare et avere] 1 (Fam; cu determinări care arată felul) Negustorie. 2 (Pex) Situație financiară. 3 (Fam) Interes. 4 (Fam) Afacere. 5 (Pfm; îe) A avea (sau a face) ~ (cu cineva) A avea (sau a face) afaceri cu cineva. 6 (Rar; fam; îe) A fi în ~ri (de comerț) A fi în relații comerciale. 7 (Fam; pgn) Orice fel de relație care se stabilește între două sau mai multe persoane. 8 (Fam) Încurcătură. 9 (Jur; înv; șîs ~ judecătorească) Proces. 10 (Arg) Jucărie. 11 (Pfm; euf) Penis. 12 (Bot; reg; îs) ~ela popii Cucurbețică (Aristolochia clematitis).

9. [MDA2] dareavere sf vz daraveră

10. [MDA2] dărăvere sf vz daraveră

11. [DEX '98] DARAVELĂ s. f. v. daraveră.

12. [DEX '98] DARAVERĂ, daraveri, s. f. 1. Pățanie; încurcătură; bucluc, belea. 2. Treburi, interese; afaceri (comerciale), negustorie. [Var.: daravelă s. f.] – Dare + avere (după it. dare et avere).

13. [DLRLC] DARAVERĂ, daraveri, s. f. 1. Pățanie, încurcătură, bucluc, belea. Directorul cancelariei n-are de lucru și găsește cu cale să spuie și mitropolitului de daravera noastră cu castraveții. STĂNOIU, C. I. 125. Era cît pe ce să fie pus la închisoare din pricina a,estecului într-o daraveră a unor răzeși de la Dorna. HOGAȘ, DR. 247. Intru în trăsură și mă duc la d-l aga, deși nu știam să fi avut vreo daraveră cu pristavii agiei. RUSSO, O. 138. 2. Treabă, chestiune, afacere. Vulpea se depărta în grabă, cu botul în pămînt și tîrîndu-și coada pe zăpadă. – Merge și ea după daraverile ei, de... se gîndi Marinică. DUMITRIU, N. 14. Bubi al nostru s-a lăsat pe tînjală, și în trei ani, el care era atît de expeditiv în alte daraveri, nu și-a putut trece nici un examen la Facultatea de drept. VLAHUȚĂ, O. A. II 218. În vara anului 1907, aflîndu-mă în străinătate și avînd în țară daraveri, m-așez în trenul Berlin-București... să m-abat o zi, două pe la Iași. CARAGIALE, S. N. 111. 3. Afacere comercială, negustorie. Lică nu se bizuie pe nimeni... nu se lasă în dataveri cu niște oameni, precum îl știe toată lumea pe cîrciumarul de la Moara-cu-noroc. SLAVICI, O. I 153. Aducîndu-și aminte că mai are și alte daraveri în București, a mers drept în mahalaua negustorilor. CARAGIALE, O. III 48. Cu rudele să mănînci, să bei, Daraveră să nu aibi cu ei. PANN, P. V. III 110. – Pl. și: (popular) daraveruri (SADOVEANU, B. 91). – Variantă: daravelă, daraveli (PREDA, Î. 90, SADOVEANU, M. C. 134, ȘEZ. II 47) și (popular) daraveluri (C. PETRESCU, Î. II 199), s. f.

14. [DOOM 3] !daravelă (înv., pop., fam.) s. f., g.-d. art. daravelei; pl. daravele

15. [DOOM 2] !daravelă/daraveră (înv., pop., fam.) s. f., g.-d. art. daravelei/daraverii; pl. daravele/daraveri

16. [IVO-III] daraveră, -re.

17. [DER] daraveră (-re), s. f. – 1. Treabă, afacere comercială. – 2. Încurcătură. – 3. (Arg.) Organ sexual. – Var. daravere, daravelă. Mr. daraveră. It. dare(e)avere „activ și pasiv”, termen comercial intrat prin filieră orientală, cf. ngr. νταραβέρι „mișcare comercială”, tc. dalavera „înșelătorie”, iud. sp. delabera „afacere” (Papahagi, Jb., XVI, 131; Wagner RFE, XXXIV, 40). În general se indică de obicei ipoteza unei combinații interne între dare și avere, pe baza modelului din tc. alișveriș (Tiktin; Candrea; Scriban); Pascu, II, 129, se referă greșit la tc. dever „mișcare comercială”, cf. dever. Sensul 3 apare și în tc. dalavera (Wagner, BF, X, 14).

18. [Argou] daravelă, daravele s. f. penis.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro