Definiție și ce înseamnă dădăcit

1. [MDA2] dădăcit1 sn [At: DA / Pl: ~uri / E: dădăci] 1 Dădăcire (1). 2 (Fam) Ocupare de o persoană adultă ca de un copil Si: dădăcire (2). 3 (Pex) Îndemnare. 4 (Pex) Dădăcire (4).

2. [MDA2] dădăcit2, ~ă a [At: NEGRUZZI, S. ap. DA ms / Pl: ~iți, ~e / E: dădăci] 1 (D. copii) Care este îngrijit de dădacă. 2 (D. persoane adulte) Care este îngrijit ca un copil. 3 (Pex) Îndrumat. 4 (Pex) Sfătuit insistent, până la plictiseală.

3. [DEX '09] DĂDĂCI, dădăcesc, vb. IV. Tranz. 1. A fi dădaca unui copil, a-l îngriji în calitate de dădacă. 2. (Fam.) A servi, a îngriji pe cineva ca pe un copil, a-l asista în orice acțiune. – Din dădacă.

4. [MDA2] dădăci vt [At: GHICA, S. 258 / Pzi: ~esc / E: dădacă] 1 A îngriji un copil în calitate de dădacă. 2 (Fam) A se ocupa de o persoană (adultă) ca de un copil. 3 (Pex) A sfătui insistent, până la plictiseală. 4 (Pex) A îndemna.

5. [CADE] DĂDĂCI (-ăcesc) vb. tr. 1 A crește un copil (cu o dădacă): copiii crescuți și dădăciți de doici și guvernante (ISP.) ¶ 2 Ⓕ A conduce pe cineva ca pe un copil mic cu dădacă.

6. [DLRLC] DĂDĂCI, dădăcesc, vb. IV. Tranz. 1. A îngriji (în calitate de dădacă) un copil. Alături de părinții mei, în inima mea își are locul mama Sia... femeia de încredere care i-a dădăcit și crescut pe dînșii ca și pe mine. M. I. CARAGIALE, C. 73. 2. Fig. A se ocupa de o persoană (adultă) ca de un copil; a îndruma, a conduce; (fig., ironic) a sfătui insistent, pînă la plictiseală. Uită-te mata pentru ce s-a întors. Ca să gogească și eu să stau și să-l dădăcesc! C. PETRESCU, O. P. II 48. Am cunoscut pe vestitul Kirkireu... care crescuse pe banul Manolache Băleanu și l-a dădăcit pînă la moarte. GHICA, S. 258.

7. [Șăineanu, ed. VI] dădăcì v. a crește un copil.

8. [Scriban] dădăcésc v. tr. (d. dădacă). Îngrijesc copiiĭ. V. intr. Trăĭesc ca dădacă.

9. [DOOM 3] dădăci (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dădăcesc, 3 sg. dădăcește, imperf. 1 dădăceam; conj. prez. 1 sg. să dădăcesc, 3 să dădăcească

10. [DOOM 2] dădăci (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dădăcesc, imperf. 3 sg. dădăcea; conj. prez. 3 să dădăcească

11. [Argou] dădăci, dădăcesc v. t. 1. a îngriji (pe cineva) ca pe un copil 2. a da (cuiva) sfaturi inutile

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro