1. [DEX '09] DĂDĂCEALĂ, dădăceli, s. f. (Fam.) Faptul de a dădăci (2). – Dădăci + suf. -eală.
2. [MDA2] dădăceală sf [At: DL / Pl: ~eli / E: dădăci + -eală] Dădăcire (3).
3. [DLRLC] DĂDĂCEALĂ, dădăceli, s. f. (Ironic) Faptul de a se îngriji prea mult de o persoană, de a o servi ca pe un copil mic.
4. [DOOM 3] dădăceală (fam.) s. f., g.-d. art. dădăcelii; pl. dădăceli
5. [DOOM 2] dădăceală (fam.) s. f., g.-d. art. dădăcelii; pl. dădăceli
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL